Conferinţa LEGISLAŢIE, RESTAURARE ŞI REGENERARE URBANĂ

Regenerare, restructurare, urbanizare. PUG Sibiu 2011
http://www.arhiforum.ro/proiecte/pug-sibiu
Planwerk http://www.planwerkcluj.org/menu1.php

 

Reabilitare imobil Piata Libertatii nr. 14 – Hotel Diafan – Baia Mare - http://www.arhiforum.ro/node/709
9Optiune - http://www.9.optiune.ro/

 

Propunere proiect european - Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice a Pieţii cetăţii şi Turn Ştefan – Baia Mare - http://www.9.optiune.ro/?portfolio=piata-cetatii
9Optiune - http://www.9.optiune.ro/

Cetatea Oradea - Pro-Arh
http://www.oradea.ro/cetatea-oradea/galerie-foto.html

Fațeta contemporană a orașului românesc

   Pe lângă valorile care definesc structura culturală a neamului nostru, observăm că moștenirea noastră istorică este formată din varietatea epocilor care ne-au  marcat existența ȋn timp. Acest lucru se reflectă ȋn aspectul orașului. 
   De regulă, orașele europene sunt constituite dintr-un nucleu principal format din clădiri specifice unei perioade sau predominante unui curent (de exemplu: Sibiu – perioada medievală , Oradea – curentul Secession), pe când regiunea perifierică rămâne mai mult sau mai puțin definită.         
   Partea centrală – centrul istoric – aceea care apare ȋn orice vedere turistică reprezintă identitatea orașului, imaginea simbol. Aceasta funcționează și ca zonă citadină de referință ȋn care ne place să ne plimbăm, să participăm la diverse evenimente culturale, să bem o cafea. Ne place pentru că este ȋncărcată de farmecul unor vremuri cu personalitate puternică, dar mai ales pentru faptul că acea comunitate care a conceput-o a avut interesul, atenția si grija să construiască ceva deosebit care să dăinuie ȋn timp.
   Pe de altă parte, zona periferică care se ȋntinde până ȋn periurban reprezintă o lume arhitecturală total diferită. Majoritatea orașelor românești au tratat această zona cu proiectele regimului comunist. Aici, contrastul ȋntre spațiul privat si cel public este destul de mare și neechilibrat. Spațiul public rămâne deseori doar spațiu rezidual. Spațiile publice propriu-zise  construite ȋn acea perioadă au fost gândite conform ideologiei: monumentale și, aș spune, neprietenoase.
   Care este șansa noastră? Primul pas este să conștientizăm faptul că trăim ȋntre două lumi urbane total diferite. Mai departe ar fi important să acordăm valoarea cuvenită moștenirii nostre culturale, apoi (sau ȋntre timp) să ne axăm ȋnspre a restructura viața de la bloc. Chiar și activitățile zilnice se pot organiza astfel ȋncât să ne putem ȋmpărți timpul ȋntre aceste doua părți ale orașului. 
   Un alt aspect: de ce construim ȋnghesuit (o casă ȋntre două blocuri inalte), ȋn loc să ne preocupe construcțiile existente și care acum sunt abandonate? Investițiile se pot reorienta ȋnspre centrul orașului și așa poate fi redat orașului nucleul său istoric. Cu răbdare, grijă și atenție, la fel cum au făcut cei dintâi.



autori articol: stud.arh. Horia Brad (TU Graz), arh. Ferencz Fenesi

imagini – exemple de ȋncercări de ȋmbunătațire a calității vieții și de restructurare controlată și estetică a orașului:

F O R: Proiect câștigător la secțiunea „Proiecte” în cadrul Anualei de la Timișoara - a_ta 2011
http://arhiforum.ro/proiecte/reabilitarea-cartierelor-gri

RAUM - Fațade vegetate
http://www.arhiforum.ro/agora/fatade-vegetate

Convenția Română de Arhitectură și Design ROCAD

Conventia Romana de Arhitectura si Design (ROCAD), dedicata aniversarii a 120 de ani de la infiintarea Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti va avea loc in perioada 16-18 mai 2012 la Palatul Parlamentului, Bucuresti.

 In zilele de 16, 17, 18 mai 2012, la sesiunile conferintelor desfasurate in paralel la Palatul Parlamentului vor vorbi urmatorii invitati :

Gottfried Bohm-câștigător al Premiului Pritzker 1986

Eduardo Souto de Moura–câștigător al Premiului Pritzker 2011

Peter Zumthor–căștigător al Premiului Pritzker 2009

Esteve Bonell–câștigător al Premiului Mies van der Rohe 1992

Mario Botta

Gaetano Pesce

Matias del Campo

Anton Garcia Abril

Pierre von Meiss

Rene Davids

Kostas Terzidis

http://www.rocad.org.ro/p-41-key.speakeri.html

Printre invitatii in curs de confirmare de peste hotare se numara: conducatori si membri ai conducerii asociatiilor educationale si de arhitectura din Europa - Asociatia Europeana a Universitatilor (EUA), Institutul Regal Britanic de Arhitectura (RIBA), Uniunea Internationala a Arhitectilor (IUA), Asociatia Europeana pentru Educatie in Arhitectura (EAAE), Liga Europeana a Institutelor de Arta (ELIA), Consiliul European de Arhitectura (ACE), decani ai facultatilor de arhitectura si design din Europa si America de Nord.

Accesul la Conferintele ROCAD 2012 este GRATUIT doar pentru membrii organizatiilor partenere. Un card de acces pentru participantii care nu sunt inscrisi in nicio asociatie partenera/sustinatoare este de 150 de euro+TVA/3 zile de conferinte.

 site event: http://www.rocad.org.ro/ 

 facebook: https://www.facebook.com/rocad.ro

Visul Occidental

   Ne place să împrumutăm. Noi (românii) trăim în spațiul țării noastre, dar stilul nostru de viață actual este definit pe de o parte de atenția asupra a ceea ce au alte popoare. Cu alte cuvinte căutăm să ne completăm insatisfacția prin adoptarea valorilor existente „afară”. De asemenea, trăim câteodată și cu așteptarea ca acești factori externi să ne rezolve propriile probleme. Vorbesc în principal de un val nou, o gândire dezvoltată în decursul ultimelor decenii.  Poate că este doar modul nostru personal de a răspunde și de a ne integra unei mișcări globale.
   Din păcate ne place și să copiem. Există un „trend” care reflectă fenomenul social descris mai sus și în arhitectură. Majoritatea celor stabili din punct de vedere financiar care doresc să îșî construiască o casă nouă sunt adepții unor stiluri arhitecturale. Practic aceasta înseamnă că ei caută să obțină cât mai exact în noua casă expresia stilistică regăsită în arhitectura altui loc. De exemplu, apare des cerința unui: „stil mediteranean”, „stil clasic”, „stil rustic”, șamd. Desigur aceste „stiluri” ori sunt inventate de către beneficiari ori au fost formate autentic la vremea lor în sânul unor comunități ce reflectă spiritul locului respectiv. Pe deasupra au fost condiționate și de clima specifică zonei.
   Probabil că cei care pornesc cu o astfel de concepție au tendința de a înțelege spațiul autohton ca pe un univers mort și fără speranță de regenerare cu puteri proprii. S-ar părea că pentru aceștia valorile occidentale reprezintă reperul absolut de bunăstare pe toate nivelurile.
   În altă ordine de idei ... Ce am putea învăța din aceasta? Putem considera faptul că avem posibilitatea de a observa societățile care au înțeles mai bine cum să se auto-organizeze eficient și să își acopere de la sine insatisfacțiile. Uitându-ne către ceilalți avem și ocazia de a studia cu detașare felul în care ei au găsit un sens mediului lor autohton.
   Ca să ajungem să ne simțim bine in „propria piele” ar fi necesar să revalorizăm calitățile culturale specifice poporului nostru. Primul pas ar fi ca fiecare să conștientizeze cu ce contribuie pentru ca apoi să participăm împreună cu propriile valori mișcărilor internaționale. Un demers plauzibil ar fi chiar reinterpretarea tradiției, dar formulată într-un mod sensibil și cu un repertoriu adaptat esteticii contemporane.


autori articol: arh. Ferencz Fenesi, stud.arh. Horia Brad (TU Graz)


imagini – exemple de reinterpretare a tradiției în arhitectura contemporană din România:


Concursul de soluții pentru Centrul comunitar multifuncțional - Satul Ghețar, Comuna Gârda de Sus,
jud. Alba.
locI - Arh. Elizaveta Ciuperca – autor principal Arh. Cristina Constantin – coautor Arh. Cosmin Pavel
sursa

Orfelinat - Centrul de Diagnostic și Recuperare-Timișoara, arh. Șerban Sturdza
sursa