sâmbătă, 18 februarie 2012

Convenția Română de Arhitectură și Design ROCAD

Conventia Romana de Arhitectura si Design (ROCAD), dedicata aniversarii a 120 de ani de la infiintarea Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti va avea loc in perioada 16-18 mai 2012 la Palatul Parlamentului, Bucuresti.


 In zilele de 16, 17, 18 mai 2012, la sesiunile conferintelor desfasurate in paralel la Palatul Parlamentului vor vorbi urmatorii invitati :

Gottfried Bohm-câștigător al Premiului Pritzker 1986
Eduardo Souto de Mouracâștigător al Premiului Pritzker 2011
Peter Zumthorcăștigător al Premiului Pritzker 2009
Esteve Bonellcâștigător al Premiului Mies van der Rohe 1992
Mario Botta
Gaetano Pesce
Matias del Campo
Anton Garcia Abril
Pierre von Meiss
Rene Davids
Kostas Terzidis









Printre invitatii in curs de confirmare de peste hotare se numara: conducatori si membri ai conducerii asociatiilor educationale si de arhitectura din Europa - Asociatia Europeana a Universitatilor (EUA), Institutul Regal Britanic de Arhitectura (RIBA), Uniunea Internationala a Arhitectilor (IUA), Asociatia Europeana pentru Educatie in Arhitectura (EAAE), Liga Europeana a Institutelor de Arta (ELIA), Consiliul European de Arhitectura (ACE), decani ai facultatilor de arhitectura si design din Europa si America de Nord.

Accesul la Conferintele ROCAD 2012 este GRATUIT doar pentru membrii organizatiilor partenere. Un card de acces pentru participantii care nu sunt inscrisi in nicio asociatie partenera/sustinatoare este de 150 de euro+TVA/3 zile de conferinte.

 site event: http://www.rocad.org.ro/ 

vineri, 10 februarie 2012

Visul Occidental


   Ne place să împrumutăm. Noi (românii) trăim în spațiul țării noastre, dar stilul nostru de viață actual este definit pe de o parte de atenția asupra a ceea ce au alte popoare. Cu alte cuvinte căutăm să ne completăm insatisfacția prin adoptarea valorilor existente „afară”. De asemenea, trăim câteodată și cu așteptarea ca acești factori externi să ne rezolve propriile probleme. Vorbesc în principal de un val nou, o gândire dezvoltată în decursul ultimelor decenii.  Poate că este doar modul nostru personal de a răspunde și de a ne integra unei mișcări globale.
   Din păcate ne place și să copiem. Există un „trend” care reflectă fenomenul social descris mai sus și în arhitectură. Majoritatea celor stabili din punct de vedere financiar care doresc să îșî construiască o casă nouă sunt adepții unor stiluri arhitecturale. Practic aceasta înseamnă că ei caută să obțină cât mai exact în noua casă expresia stilistică regăsită în arhitectura altui loc. De exemplu, apare des cerința unui: „stil mediteranean”, „stil clasic”, „stil rustic”, șamd. Desigur aceste „stiluri” ori sunt inventate de către beneficiari ori au fost formate autentic la vremea lor în sânul unor comunități ce reflectă spiritul locului respectiv. Pe deasupra au fost condiționate și de clima specifică zonei.
   Probabil că cei care pornesc cu o astfel de concepție au tendința de a înțelege spațiul autohton ca pe un univers mort și fără speranță de regenerare cu puteri proprii. S-ar părea că pentru aceștia valorile occidentale reprezintă reperul absolut de bunăstare pe toate nivelurile.
   În altă ordine de idei ... Ce am putea învăța din aceasta? Putem considera faptul că avem posibilitatea de a observa societățile care au înțeles mai bine cum să se auto-organizeze eficient și să își acopere de la sine insatisfacțiile. Uitându-ne către ceilalți avem și ocazia de a studia cu detașare felul în care ei au găsit un sens mediului lor autohton.
   Ca să ajungem să ne simțim bine in „propria piele” ar fi necesar să revalorizăm calitățile culturale specifice poporului nostru. Primul pas ar fi ca fiecare să conștientizeze cu ce contribuie pentru ca apoi să participăm împreună cu propriile valori mișcărilor internaționale. Un demers plauzibil ar fi chiar reinterpretarea tradiției, dar formulată într-un mod sensibil și cu un repertoriu adaptat esteticii contemporane.


autori articol: arh. Ferencz Fenesi, stud.arh. Horia Brad (TU Graz)


imagini – exemple de reinterpretare a tradiției în arhitectura contemporană din România:


Concursul de soluții pentru Centrul comunitar multifuncțional - Satul Ghețar, Comuna Gârda de Sus,
jud. Alba.
locI - Arh. Elizaveta Ciuperca – autor principal Arh. Cristina Constantin – coautor Arh. Cosmin Pavel
sursa




























Orfelinat - Centrul de Diagnostic și Recuperare-Timișoara, arh. Șerban Sturdza
sursa