Pe lângă valorile care definesc structura culturală a neamului nostru, observăm că moștenirea noastră istorică este formată din varietatea epocilor care ne-au marcat existența ȋn timp. Acest lucru se reflectă ȋn aspectul orașului.
De regulă, orașele europene sunt constituite dintr-un nucleu principal format din clădiri specifice unei perioade sau predominante unui curent (de exemplu: Sibiu – perioada medievală , Oradea – curentul Secession), pe când regiunea perifierică rămâne mai mult sau mai puțin definită.
Partea centrală – centrul istoric – aceea care apare ȋn orice vedere turistică reprezintă identitatea orașului, imaginea simbol. Aceasta funcționează și ca zonă citadină de referință ȋn care ne place să ne plimbăm, să participăm la diverse evenimente culturale, să bem o cafea. Ne place pentru că este ȋncărcată de farmecul unor vremuri cu personalitate puternică, dar mai ales pentru faptul că acea comunitate care a conceput-o a avut interesul, atenția si grija să construiască ceva deosebit care să dăinuie ȋn timp.
Pe de altă parte, zona periferică care se ȋntinde până ȋn periurban reprezintă o lume arhitecturală total diferită. Majoritatea orașelor românești au tratat această zona cu proiectele regimului comunist. Aici, contrastul ȋntre spațiul privat si cel public este destul de mare și neechilibrat. Spațiul public rămâne deseori doar spațiu rezidual. Spațiile publice propriu-zise construite ȋn acea perioadă au fost gândite conform ideologiei: monumentale și, aș spune, neprietenoase.
Care este șansa noastră? Primul pas este să conștientizăm faptul că trăim ȋntre două lumi urbane total diferite. Mai departe ar fi important să acordăm valoarea cuvenită moștenirii nostre culturale, apoi (sau ȋntre timp) să ne axăm ȋnspre a restructura viața de la bloc. Chiar și activitățile zilnice se pot organiza astfel ȋncât să ne putem ȋmpărți timpul ȋntre aceste doua părți ale orașului.
Un alt aspect: de ce construim ȋnghesuit (o casă ȋntre două blocuri inalte), ȋn loc să ne preocupe construcțiile existente și care acum sunt abandonate? Investițiile se pot reorienta ȋnspre centrul orașului și așa poate fi redat orașului nucleul său istoric. Cu răbdare, grijă și atenție, la fel cum au făcut cei dintâi.
autori articol: stud.arh. Horia Brad (TU Graz), arh. Ferencz Fenesi
imagini – exemple de ȋncercări de ȋmbunătațire a calității vieții și de restructurare controlată și estetică a orașului:
http://arhiforum.ro/proiecte/reabilitarea-cartierelor-gri
RAUM - Fațade vegetate
http://www.arhiforum.ro/agora/fatade-vegetate
