URB_O

Convenția Română de Arhitectură și Design ROCAD

2012-02-18T13:36:00.001+02:00

Conventia Romana de Arhitectura siDesign (ROCAD), dedicata aniversarii a 120 de ani de la infiintareaUniversitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” dinBucuresti va avea loc in perioada 16-18 mai 2012 la PalatulParlamentului, Bucuresti.

In zilele de 16, 17, 18 mai 2012, lasesiunile conferintelor desfasurate in paralel la PalatulParlamentului vor vorbi urmatorii invitati :

GottfriedBohm-câștigătoral Premiului Pritzker 1986

EduardoSouto de Moura–câștigătoral Premiului Pritzker 2011

PeterZumthor–căștigătoral Premiului Pritzker 2009

EsteveBonell–câștigătoral Premiului Mies van der Rohe 1992

MarioBotta

GaetanoPesce

Matiasdel Campo

AntonGarcia Abril

Pierrevon Meiss

ReneDavids

KostasTerzidis

http://www.rocad.org.ro/p-41-key.speakeri.html

Printre invitatii in curs de confirmarede peste hotare se numara: conducatori si membri ai conduceriiasociatiilor educationale si de arhitectura din Europa - AsociatiaEuropeana a Universitatilor (EUA), Institutul Regal Britanic deArhitectura (RIBA), Uniunea Internationala a Arhitectilor (IUA),Asociatia Europeana pentru Educatie in Arhitectura (EAAE), LigaEuropeana a Institutelor de Arta (ELIA), Consiliul European deArhitectura (ACE), decani ai facultatilor de arhitectura si designdin Europa si America de Nord.

Accesul la Conferintele ROCAD 2012 esteGRATUIT doar pentru membrii organizatiilor partenere. Un card deacces pentru participantii care nu sunt inscrisi in nicio asociatiepartenera/sustinatoare este de 150 de euro+TVA/3 zile de conferinte.

site event: http://www.rocad.org.ro/

facebook: https://www.facebook.com/rocad.ro

Visul Occidental

2012-02-10T17:52:00.000+02:00

   Ne place să împrumutăm. Noi (românii) trăim în spațiul țării noastre, dar stilul nostru de viață actual este definit pe de o parte de atenția asupra a ceea ce au alte popoare. Cu alte cuvinte căutăm să ne completăm insatisfacția prin adoptarea valorilor existente „afară”. De asemenea, trăim câteodată și cu așteptarea ca acești factori externi să ne rezolve propriile probleme. Vorbesc în principal de un val nou, o gândire dezvoltată în decursul ultimelor decenii. Poate că este doar modul nostru personal de a răspunde și de a ne integra unei mișcări globale.
   Din păcate ne place și să copiem. Există un „trend” care reflectă fenomenul social descris mai sus și în arhitectură. Majoritatea celor stabili din punct de vedere financiar care doresc să îșî construiască o casă nouă sunt adepții unor stiluri arhitecturale. Practic aceasta înseamnă că ei caută să obțină cât mai exact în noua casă expresia stilistică regăsită în arhitectura altui loc. De exemplu, apare des cerința unui: „stil mediteranean”, „stil clasic”, „stil rustic”, șamd. Desigur aceste „stiluri” ori sunt inventate de către beneficiari ori au fost formate autentic la vremea lor în sânul unor comunități ce reflectă spiritul locului respectiv. Pe deasupra au fost condiționate și de clima specifică zonei.
   Probabil că cei care pornesc cu o astfel de concepție au tendința de a înțelege spațiul autohton ca pe un univers mort și fără speranță de regenerare cu puteri proprii. S-ar părea că pentru aceștia valorile occidentale reprezintă reperul absolut de bunăstare pe toate nivelurile.
   În altă ordine de idei ... Ce am putea învăța din aceasta? Putem considera faptul că avem posibilitatea de a observa societățile care au înțeles mai bine cum să se auto-organizeze eficient și să își acopere de la sine insatisfacțiile. Uitându-ne către ceilalți avem și ocazia de a studia cu detașare felul în care ei au găsit un sens mediului lor autohton.
   Ca să ajungem să ne simțim bine in „propria piele” ar fi necesar să revalorizăm calitățile culturale specifice poporului nostru. Primul pas ar fi ca fiecare să conștientizeze cu ce contribuie pentru ca apoi să participăm împreună cu propriile valori mișcărilor internaționale. Un demers plauzibil ar fi chiar reinterpretarea tradiției, dar formulată într-un mod sensibil și cu un repertoriu adaptat esteticii contemporane.

autori articol: arh. Ferencz Fenesi, stud.arh. Horia Brad (TU Graz)

imagini – exemple de reinterpretare a tradiției în arhitectura contemporană din România:

Concursul de soluții pentru Centrul comunitar multifuncțional - Satul Ghețar, Comuna Gârda de Sus,
jud. Alba.
locI - Arh. Elizaveta Ciuperca – autor principal Arh. Cristina Constantin – coautor Arh. Cosmin Pavel
sursa

Orfelinat - Centrul de Diagnostic și Recuperare-Timișoara, arh. Șerban Sturdza
sursa

ArhGORA comunitate culturala digitala de arhitectura si arte conexe

2011-12-01T19:13:00.001+02:00

La15 noiembrie 2011 a fost lansata versiunea BETA a portaluluiarhgora.ro

Scopulplatformei ArhGORA este de a crea o comunitate a arhitectilor si acelor interesati din domeniile conexe, de a initia si sustineinformarea, comunicarea si interactiunea in cadrul breslei.

Prinsectiunile propuse: publicatii, lucrari, profile, grupuri, video secreeaza o gama larga de tipuri si moduri de informare si comunicare.

Lasectiunea publicatii se pot descarca sau consulta carti, reviste,articole, cataloage, cursuri de specialitate , in functie dedomeniul ales.

Lasectiunile lucrari si profile se pot descarca sau consultaproiecte detaliate dar si prezentarea birourilor de arhitectura dinbaza de date.

Grupurilese vor forma in functie de tipologia utilizatorilor inscrisi, infunctie de temele de discutie abordate si de interesele comune aleutilizatorilor .

ArhGORA,asa cum ii spune si numele, se vrea o agora virtuala a celor care utilizeazaacest portal. Acesta este elementul care il diferentiaza de restulsite-urilor de gen din tara: creearea unei COMUNITATI ArhGORA. Prinsectiunea my place puteti sa va inregistrati rapid si saintrati astfel in acesta comunitate; veti putea comenta, interactionacu ceilalti utilizatori, puteti sa va creati un profil, putetiincarca documente sau lucrari proprii.

Inperioada 2-14 decembrie 2011 are loc editia a 5-a a anualei timisorenede arhitectura a_ta2011.

Principalul canal de mediatizare online aevenimentului este ArhGORA.

Evenimentele din cadrul anualei a_ta2011 le gasiti aici.

Proiecteleparticipante la a_ta2011 le gasiti aici.

Leputeti consulta, descarca si comenta aici.

Fiindin stadiul de conceptie, orice alte idei pentru creearea acesteiplatforme virtuale cat mai complexe si adaptate tuturor nevoilor uneicomunitatii digitale a arhitectilor sunt asteptate cu interes laadresa media@de-arhitectura.ro.

„ArhGORA– comunitate culturală digitală de arhitectură și arte conexe”este un proiect cultural finanțat de către Administrația FonduluiCultural Național. Initiatorul proiectului este s.c. ArhitektStudio A s.r.l. (editor al revistei timisorene “de arhitectura “si coorganizator al Anualei Timisorene de Arhitectura A_TA).Parteneri de proiect: Facultatea de Arhitectura din Timisoara dincadrul UPT,FilialaNord Vest a Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Bihor aOrdinului Arhitectilor din Romania, Filiala Teritoriala Sibiu -Valcea a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Expoziţia "Ochii Oraşului" la High School Gallery

2011-09-14T21:24:00.001+03:00

Zilele Europene ale Patrimoniului ZEP2011

2011-09-14T17:17:00.000+03:00

In fiecare an, în septembrie, milioane de cetateni sunt invitati sa viziteze monumente istorice din întreaga Europa cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la initiativa comuna a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Din 1992 si în România, Zilele Europene ale Patrimoniului ofera participantilor ocazia sa descopere nu numai monumente istorice protejate cât si situri sau zone mai putin cunoscute, care în mod obisnuit nu sunt accesibile publicului larg.

Scopul evenimentelor ZEP este de a sensibiliza cât mai mulţi cetăţeni privind cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural. Publicul ţintă al evenimentelor ZEP este constituit din cetăţeni obişnuiţi, care au cunoştinţe comune despre monumentele istorice.

Tema din acest an este "moştenirea culturală din lemn".

In jurul nostru, în sfera vieţii urbane, este o prezenţă discretă dar plină de caracter în detaliile unor cornişe, ale tâmplăriilor vechi sau ale porţilor masive din lemn.
Vă invităm să le descoperim împreună şi să nu mai trecem indiferenţi pe lângă ele.

Porţi şi uşi istorice - Indrumar pentru proprietari

2011-09-14T15:01:00.000+03:00

Porti Si Usi Istorice - indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - Indrumar pentru proprietari

2011-09-14T14:56:00.004+03:00

Ferestre istorice - indrumar pentru proprietari

BAB 2010 la Oradea (1-15 septembrie 2011)

2011-08-26T18:15:00.003+03:00

      Expoziţia Concurs de Arhitectură Românească din cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010 va fi vernisată la Oradea joi, 1 septembrie, la ora 16:00, la Galeria de Arte Vizuale, strada Republicii, numărul 15. Vor fi prezentate proiectele înscrise şi nominalizate la BAB 10, iar programul de vizitare va fi de luni până duminică, în intervalul orar 10:00 -18:00.

      „Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” apreciază arh. Constantin Goagea, director al revistei Zeppelin şi co-organizator al Bienalei de Arhitectură.
       Ediţia curentă a BAB10 a atras participarea a 215 proiecte, un număr record de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani. În concurs au participat atât lucrări realizate de arhitecţi români în alte ţări, precum Elveţia, Italia, Austria sau Belgia, cât şi lucrări realizate de arhitecţi din afara ţării pentru beneficiari din România.
      Dintre cele 215 lucrări înscrise, în urma preselecţiei au fost acceptate în concurs 171 de lucrări, în creştere cu peste 30% comparativ cu ediţia precedentă, în care au concurat 122 de proiecte. „În România criza a fost mai puţin agresivă decât în alte pieţe, cum a fost Spania de exemplu, ţară în care s-au închis poate cele mai multe birouri de arhitectură” subliniază arh. Constantin Goagea. În România construirea nu a fost oprită atât de abrut, iar arhitecţii care au continuat să lucreze au acordat mai mult timp perioadei de concepţie şi de execuţie. Chiar dacă încă nu se poate spune că au apărut soluţii de arhitectură pentru vremuri de criză, arhitecţii au supravieţuit ca profesie şi au înţeles responsabilitatea lor în folosirea inteligentă a resurselor.
      În cadrul expoziţiei de la Oradea vor fi expuse lucrările nominalizate şi premiate. Catalogul BAB 10 care cuprinde toate lucrărilor înscrise în această ediţie, va putea fi achiziţionat de la expoziţie.

Câştigătorii Expoziţiei Concurs de Arhitectură Românească - BAB10:

Secţiunea 1 - Arhitectură < 1000 mp: “Casa Dincă, Borşa, Maramureş”, Birou: Studio SKBD, Autori:Tiberiu Bucşa, Ioana Pagu, Adriana Diaconu, Kim Attila

Secţiunea 2 - Arhitectură >1000 mp: “Academia de Media şi Design, Mina C. Genk, Belgia”, Birou: Bogdan & Van Broeck Architects bvba, Autori: Oana Bogdan & Leo Van Broeck, Colaboratori: Miguel Steel Lebrire, Aaron Sümeghy

Secţiunea 3 - Urbanism şi amenajarea spaţiilor urbane:“PUG Berzeasca”, Birou: Capitel Proiect, arh. Marius Barbieri, soc. Simona Branişte, ing. Gabriela Pop, urb. Damian Alexandru, urb. Laura Năsui, arh. Irina Băncescu

Secţiunea 4 - Arhitectură de interior, scenografie şi design de obiect: “Expoziţie pilot - colecţia armenilor transilvăneni”, Birou: Studio SKBD, Autori: Attila Kim, Tiberiu Bucşa, Adriana Diaconu, Elena Stoian, Ruxandra Berinde, Ana Botezatu

Secţiunea 5 - Restaurarea monumentelor şi reabilitarea clădirilor: “Sediul administrativ al bisericii evanghelice Braşov, Piaţa Sfatului nr. 17”, Birou: Exhibit Arhitectura, Autori: Johannes Bertleff, Dragoş Oprea

Secţiunea 6 - Publicaţii de arhitectură: “Ghiduri din zona Banat-Crişana”, Autor: Teodor Octavian Gheorghiu

Medalia Preşedintelui Uniunii Arhitecţilor din România: “Restaurare Strada Berarului, Leuven, Belgia”, Birou: Bogdan & Van Broeck Architects bvba, Autori: Oana Bogdan & Leo Van Broeck, Colaboratori: Miguel Steel Lebre, Karel Burssens

Componenţa juriului Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010 a fost următoarea: Preşedintele juriului: arh. Nanne de Ru (Olanda), Membru internaţional în juriu: arh. Lukasz Zagala (Polonia), Comisar: arh. Mariana Celac – Uniunea Arhitecţilor din România, arh. Michael Buck (Cluj), arh. Cosmina Goagea (Bucureşti), arh. Beatrice Lucaci (Timişoara), arh. Adrian Soare (Bucureşti) şi arh. Mihai Ţucă (Sibiu).

Organizatorii şi partenerii ai Itinerării la Oradea a BAB10:

Organizatori – Uniunea Arhitecţilor din România, Revista zeppelin,
Coorganizator – Ordinul Arhitecţilor filiala Bihor,
Cu sprijinul – Ambasadei Olandei; Institutului Polonez; Muzeului Naţional de Artă Contemporană; Administraţiei Fondului Cultural Naţional,

Partener – Roca,
Sponsori- Rockwool, Sika, Tassullo
Partener media: revista Zeppelin

Pentru mai multe detalii: Nona Beicu, comunicare@zeppelin-magazine.net, 0730 607 834

mai multe imagini cu proiectele premiate si cele nominalizate :
http://www.bab.ro/2010/ro/category/expozitia-concurs/

update : imagini de la vernisajul BAB2010 la Oradea

Legea faţadelor

2011-07-07T15:29:00.006+03:00

     Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnată de către preşedintele Romaniei in data de 5 iulie 2011. Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai. Acesta prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, “prezintă pericol public”.
textul legii : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/60/0/pl513.pdf

        Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând “din proprie iniţiativă” să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
        Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
        Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Actul prevede şi măsuri “de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.

Legea reabilitării faţadelor, "o condamnare pentru clădirile de patrimoniu"
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, spune la RFI că legea reabilitării faţadelor este "o sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare pentru clădirile de patrimoniu".

Autor: Ella Moroiu
Data: Miercuri, 6 Iulie 2011

"Guvernul se sesizează şi încearcă să responsabilizeze proprietarii doar atunci când bucăţi din clădire cad în capul trecătorilor", declară preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.

Legea privind reabilitarea faţadelor, care prin nivelul avansat de degradare prezintă pericol public nu face nici o referire la clădirile de patrimoniu sau la cele cu bulină roşie. Sunt corecte aceste excepţii?

"O sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare pentru clădirile de patrimoniu"
"Practica reabilitării monumentelor, a faţadelor ş.a.m.d. este străină de cultura construcţiilor din România, motiv pentru care intervenţiile care s-au făcut din alte iniţiative - precum reabilitarea termică – au condus la eşecuri de proporţii. Cu alte cuvinte, e mai bine să nu faci ceva când nu ştii cum să faci, când nu ai cultură, experienţă sau măcar percepţie asupra a ce înseamnă tehnica restaurării şi urmăreşti doar scopuri de tipul „să nu rănească pe cineva”. Pericolul public înseamnă, în ceea ce înţeleg eu din această lege, ceva ce ucide, nu ceva ce amputează patrimoniul. Nu e un pericol public să pierzi un patrimoniu", afirmă Ţigănaş.
"Ăsta este plusul (adus de legea promulgată marţi – n.r.): e mai bine să nu faci ceva când nu ştii cum să faci. Minusul este că, de fapt, înseamnă o sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare, adică e chiar culmea! Primele care ar trebui reabilitate sunt clădirile de patrimoniu. Acestea sunt cele care nu prezintă pericol public în sensul că ucid, dar prezintă pericol public în sensul că amputează patrimoniul cultural românesc. Deci, înainte de a repara clădirile care nu înseamnă nimic pentru patrimoniul românesc, ar trebui reparate, reabilitate, restaurate, îngrijite, conservate, trebuie investit în clădirile (sau obligaţi proprietarii lor) care au valoare de patrimoniu", explică el.

Clădirile cu risc seismic clasa I, o altă categorie exceptată de la prevederile legii reabilitării faţadelor
"E cunoscută, mai ales în Bucureşti, tehnica de ucidere a monumentelor, de abandonare a lor, până ajung într-o formă în care sunt declarate pericol public sau mult prea degradate pentru a mai fi păstrate, declasate, demolate şi înlocuite cu ceva mult mai eficient economic din punct de vedere speculativ imobiliar. De ce să exceptezi clădirile cu risc seismic? Şi acelea sunt condamnate a se prăbuşi la seism! Era o şansă de a intra pe clădirile cu bulină roşie şi într-adevăr de a le reabilita. Eu mă înfior când mă plimb pe stradă şi văd câte o clădire care e condamnată să se prăbuşească la primul seism, dar nu există nici o măsură pentru ea. De ce să le exceptezi tocmai pe acelea? Asta sună în felul următor: nu merită să te ocupi de faţadă, că şi aşa restaurarea sau consolidarea lor este mult mai dificilă şi nu ne interesează, n-o face nimeni, nu?", continuă Şerban Ţigănaş.

"Dacă nu are bulină roşie, o clădire este sigură?"
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, mai spune că "este extrem de mare deruta în cazul clădirilor cu risc seismic – faptul că există clădiri cu bulină roşie te pune în faţa unui exerciţiu greu: dacă nu are bulină roşie, o clădire este sigură? Sau înseamnă doar că n-a fost expertizată? După părerea mea, n-au fost expertizate, poate că unii proprietari de clădire au reuşit să facă în aşa fel încât proprietatea lor să nu fie declarată cu risc seismic, pentru a nu-i diminua valoarea de piaţă. Sau invers (să fie clasificate drept clădiri cu risc seismic – n.r.), pentru a putea fi mai uşor înlăturate".
"Ce mă doare pe mine cel mai tare referitor la această lege este faptul că, iată, un Guvern se sesizează şi încearcă să responsabilizeze proprietarii – lucru bun, de altfel – doar atunci când cad bucăţi de clădire în capul trecătorilor", spune el.

"Privirea ataşată de minte, mintea ataşată de cultură şi de patrimoniu"
"Acum am şi eu o întrebare, din punct de vedere logic, să spunem că o clădire nu este la limita proprietăţii, la limita domeniului public, deci este retrasă. Să spunem că există un gard şi clădirea respectivă este retrasă – 10 metri, 15 metri. Faţada respectivă mai este sau nu un pericol public? Probabil că nu, pentru că publicul n-are acces pe proprietate. Unde este pericolul public? Doar acolo unde cetăţeanul, pe domeniul public este în pericol să fie rănit? Sau şi acolo unde ajunge privirea, privirea fiind ataşată de minte şi mintea fiind ataşată de cultură şi de patrimoniu?", se întreabă Şerban Ţigănaş.

Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a fost iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, respinsă de Senat în 18 mai şi adoptată în 28 iunie de Camera Deputaţilor.

Ce prevede documentul: reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor sau teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, "prezintă pericol public". Este obligaţia proprietarilor de orice fel ai clădirilor, care vor demara lucrările "din proprie iniţiativă" şi din propriul buzunar. Ei vor decide ce măsuri sunt necesare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor.
Conform legii, proprietarii care dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie mai mici decât câştigul salarial mediu net pe economie vor putea beneficia de ajutor: primăria de care aparţin poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie.
Evaluarea clădirilor va fi realizată de autorităţile locale, care vor notifica proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin.
Excepţiile de la prevederile legii: clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic; clădirile reabilitate termic; clădirile clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.

Şerban Ţigănaş, intervievat de Ella Moroiu, despre legea reabilitării faţadelor

sursa : http://m.rfi.ro/articol/stiri/social/legea-reabilitarii-fatadelor-o-condamnare-cladirile-patrimoniu

expoziţia "ochii oraşului" online

2011-07-04T17:33:00.002+03:00

Oradea în "Dilema Veche" :

2011-06-30T18:48:00.001+03:00

Oradea împachetată

Christo este numele sub care cuplul de artişti contemporani Christo Vladimiroff Javacheff şi Jeanne-Claude Denat de Guillebon şi-au semnat opera comună. Operă care constă în propunerea unor percepţii noi şi insolite a unor peisaje şi edificii, uneori unele foarte cunoscute. Cuplul care, conform spuselor unor critici de artă, „ambalează geografia şi istoria“, a devenit celebru prin obiectele împachetate. Una dintre cele mai cunoscute realizări semnate Christo fost cea legată de palatul Bundestag-ului din Berlin. Construcţia care a adăpostit, începînd cu 1894 şi pînă la incendiul istoric din 1933, lucrările parlamentului german, a fost preluată de Bundestag după mutarea capitalei Republicii Federale Germane la Berlin. Un arhitect celebru, Sir Norman Foster, a fost cel care a proiectat restaurarea palatului. În 1995, timp de două săptămîni, şantierul a devenit punctul de interes al berlinezilor şi al turiştilor atraşi de evenimentul artistic anunţat: palatul fusese transformat de Christo într-un imens pachet, înfăşurat în falduri din material (aparent) textil. Amintirea vîlvei făcute în 1995 mi-a fost împrospătată de recenta vizită făcută la Oradea.
            Cînd vezi plasele de construcţii ce îmbracă imobilele de raport sau palatele publice ridicate acum mai bine de o sută de ani în Oradea te gîndeşti, în primul moment, la o intensă activitate de conservare şi restaurare. Plimbîndu-te pe străzile Republicii, Moscovei, Patrioţilor sau Iosif Vulcan eşti, la prima vedere, înconjurat de frumoase, spectaculoase clădiri eclectice, Sezession sau Art Deco, în curs de restaurare a faţadelor. Abia la o privire mai atentă descoperi că plasele de construcţii, ce-ţi dădeau impresia unor şantiere, sînt de fapt doar protecţii ale trecătorilor împotriva situaţiei, relativ frecvente, de desprindere a bucăţilor din tencuiala şi decoraţia istorică. Este ca şi cum Christo s-ar fi oprit pentru o multiplă instalaţie la Oradea.
            Oscilezi între sentimente diverse: între a aprecia grija administraţiei locale pentru viaţa şi sănătatea locuitorilor şi vizitatorilor, sau a te întrista de soarta unui oraş care nu poate face pe moment mai mult decît să-şi bandajeze rănile deschise. Te interesezi dacă nu cumva această împachetare anunţă o iminentă operaţiune de restaurare, cu speranţa că vei afla că s-au găsit fonduri şi voinţe de a recupera splendoarea (în parte) pierdută a oraşului din epoca 1900.
            Din păcate, nu este aşa: iniţiativa Primăriei de a porni un program de restaurare a faţadelor Centrului Istoric a fost contestată de prefectură şi respinsă de justiţie. Realizezi că, în absenţa unei modificări majore în relaţia dintre puteri (locală, executiv şi justiţie), pentru mult timp de acum înainte frumoasele detalii Sezession, ce au făcut faima arhitecturii orădene, nu vor putea fi admirate decît în albumele de artă. Cu această frustrare în suflet, te mulţumeşti cu a te bucura de ce se poate încă vedea sau fotografia, într-un amalgam de detalii de tîmplărie istorică, încă păstrate, şi termopan, de feronerie elegantă şi antene parabolice. Şantierul încheiat al restaurării Teatrului Naţional şi cel – în derulare – al restaurării Cetăţii îţi dau speranţa că, dacă conflictele generate de politic se vor stinge sau măcar de-fundamentaliza, se vor găsi şi pentru patrimoniul epocii moderne o soluţie, dar şi capacităţile profesionale şi tehnice care să o potenţeze. Pînă atunci, în fiecare zi, eficiente echipe de alpinişti utilitari mai împachetează o faţadă, într-o activitate ce poate constitui simbolul trist al stării patrimoniului construit în România: bandajarea monumentelor istorice.

Sergiu Nistor este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti şi preşedinte al ICOMOS România.

sursa : http://www.dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/oradea-impachetata

Ron van Oers (UNESCO World Heritage Centre) despre Oradea

2011-06-18T16:26:00.001+03:00

D-l prof.dr.Ron van Oers este Director Programe de Dezvoltare UNESCO- WHC; Director al Institutului Patrimoniului Mondial pentru Pregătire şi Cercetare în Asia şi Regiunea Pacifică http://whc.unesco.org/en/333/action=detail&order=1430

A fost prezent săptămâna trecută la Oradea in cadrul Conferinţei Internaţionale <Patrimoniu urban, diversitate culturală şi dezvoltare durabilă> http://www.ebihoreanul.ro/stiri/bihor-1-41/primaria-organizeaza-o-conferinta-internationala-despre-patrimoniul-oradiei--95100.html

In urma acestei vizite dr. Ron van Oers a inclus Oradea în prezentarea pe care a avut-o la Conferinţa Internaţională <Abordări în intervenţiile asupra patrimoniului arhitectural al secolului 20> organizată de către Scoala Tehnica Superioară de Arhitectură din Madrid.http://www.madrid2011.eu.com/eng/

Dezbatere in cadrul campaniei "Feţele pierdute ale oraşului"

2011-06-16T12:25:00.001+03:00

Vă invităm la această dezbatere în încercarea noastră de a provoca discuţii, de a găsi soluţii viabile, de a implica toţi actorii urbani ai acestui oraş.

Ghid de bune practici in reabilitarea clădirilor din Centrul Istoric - Oradea

2011-06-11T13:16:00.003+03:00

Alte materiale :

Paletar de culori pentru faţadele din cadrul ansamblului urban Centrul Istoric Oradea
http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/paletar_culori.pdf
Lista monumentelor din Oradea :
http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/lista_monumente.pdf

Ghiduri GTZ privind restaurarea şi reabilitarea tâmplăriilor vechi

2011-06-09T15:12:00.002+03:00

Vernisajul expoziţiei "ochii oraşului"

2011-06-09T12:04:00.003+03:00

Un prim eveniment al campaniei "Feţele pierdute ale oraşului" este expoziţia fotografică "ochii oraşului" în cadrul căreia prezentăm tâmplăriile (ferestre, porţi de acces), punem în antiteză vechiul şi noul şi scoatem în evidenţă valoarea celor vechi.

Vernisajul a avut loc in data de 08. 06. 2011 - ora 17
Galeria de Arte Vizuale din Oradea
str. Republicii nr.15

Expoziţia va fi deschisă între 08. – 18. 06. 2011

Campania "Fețele pierdute ale orașului"

2011-06-07T00:30:00.002+03:00

Scopul principal al campaniei este recuperarea identității culturale a orașului vechi , păstrarea și transmiterea acestei moșteniri generațiilor viitoare.

Pe lângă aspectul păstrării patrimoniului ca factor de identitate, originalitate și specific local al unei comunități, el este o premisă pentru dezvoltarea turismului cultural, o resursă importantă a dezvoltarii durabile a orașelor.

Zona centrala a orașului Oradea cuprinde un numar de 77 de monumente de arhitectură din diferite epoci . Pe lângă acestea sunt multe alte clădiri , cu arhitecți și meșteri anonimi , cu istorii pierdute, dar care intregesc și dau coerență ansamblului. Fiecare dintre ele contribuie la farmecul și armonia imaginii unitare prin proporții, detalii, materiale, culori , texturi.

Intervențiile necontrolate, chiar și de detaliu, ce continuă și în prezent, riscă sa compromita «imaginea poetică a ansamblului orașului istoric».

Dintr-o lipsă totală de informații despre istoria și arhitectura acestui oraș, despre regulile de reabilitare a unei case vechi, din lipsa reglementarilor și a controlului lor, fondul construit se degradează continuu . Reabilitarea termică este cel mai distructiv proces ; in 10 ani s-a distrus mai mult decat in ultimul secol .
Se rad și se pierd decorațiuni originale a căror tehnică este aproape pierdută.
Se folosesc :
- tencuieli de la supermaket , improprii pentru casele vechi care au nevoi speciale ;
- vopsele in culori neon ce agresează retina;
- termopane din plastic in locul tâmplariilor originale atent lucrate pe vremea cand oameni "aveau timp pentru detalii";
- porți din fier forjat in locul celor masive de lemn in timp ce dispar feronerii vechi Art Nouveau ;
- firme kitch intr-o ramă obligatorie secession dar care nu are nimic de-a face cu respectabilul stil.

Se impune perfecționarea instrumentarului de consultanță, control și de ocrotire a clădirilor din zona centrului istoric , prioritare fiind urmatoarele direcții:
- folosirea în cazul fiecarei activități de restaurare a unor tehnici de lucru și materiale de construcții tradiționale și păstrarea materialelor originale în cea mai mare măsură posibilă;
- tratarea adecvată a fațadelor mergând de la păstrarea și restaurarea tencuielilor și a tâmplăriilor tradiționale, până la elemente de reclamă reținute și proiectate în funcție de specificitatea fațadei;
- păstrarea peisajului acoperișurilor tradiționale, cu volumetria, structura șarpantei și detaliile (materiale, culori).

Cel mai important aspect pe care trebuie să-l conștientizam cu toții (cetăteni, administratie, proiectanți) este că patrimoniul construit nu ne aparține ci este o prețioasă moștenire de la înaintași , iar nouă doar ne-a venit rândul lor sa îi purtăm de grijă.

"...in noi trăiesc casele pierdute pentru totdeauna! In noi, ele insistă să trăiască, de parcă ar aștepta de la noi un supliment de ființă." ( <Poetica spațiului> Gaston Bachelard )

Relatia arhitectului cu orasul este indispensabila

2011-04-12T20:47:00.000+03:00

Arh. Serban Tiganas, Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, vorbeste intr-un interviu acordat site-ului www.constructionnews.ro, despre rolul arhitectului in schimbarea la fata a arhitecturii urbane romanesti.

Reporter: Cum vedeti relatia arhitectului cu orasul?

Arh. Serban Tiganas: Orasul este facut din arhitectura, oameni si relatii, interactiuni. Atunci cand toate acestea nu sunt acordate, cand dilutia e prea mare sau din contra, presiunile sunt sufocante, starea de oras, calitatea de oras nu este atinsa sau se pierde prin dezagregare. Relatia arhitectului cu orasul e diversa, depinzand de arhitect si de oras. Sunt arhitecti care simt orasul, care stiu sa isi aseze constructiile noi cu sens peste straturile deja acumulate sau care intuiesc o directie pentru viitor, dar sunt si arhitecti care lucreaza in oras in formule ultraliberale, de tip tot ceea ce nu este interzis este permis... sau chiar fortand limitele permisului, acolo unde acesta este vag sau unde se pot casca brese spre derogare. La fel si orasele: sunt dintre ele care au o constiinta si un discernamant al valorilor acumulate din care sunt constituite, macar in anumite zone si sunt orase care nu mizeaza pe arhitectura sub presiunea obsesiilor de tot felul: obsesiile edilitare, obsesiile de dezvoltare, obsesiile festiviste, cele ale intrarii in istorie cu orice pret, dar nu cu pretul valorilor profunde, durabile. Relatia arhitectului cu orasul este indispensabila, inevitabila omniprezenta, dar se exprima printr-o negociere in care arhitectul se afla la mijloc, discutand cu clientul si cu orasul in acelasi timp. Cel mai interesant e cand clientul e orasul insusi, dar atunci, paradoxal, orasul nu recurge la arhitect de cele mai multe ori, din nesabuinta specifica noilor detinatori de putere si in consecinta, pentru cele mai importante situatii, cele care marcheaza spatiul public, orasul nu are relatii cu arhitectul.

Reporter:Este posibila o schimbare la fata a orasului romanesc in urmatorii ani?

Arh. Serban Tiganas: Pana la schimbarea la fata e necesara schimbarea in profunzime. Pielea e doar expresia sanatatii interioare. Asta insemna schimbarea oamenilor, relatiilor si arhitecturii. Credeti ca se poate asa ceva in anii urmatori? Eu cred ca da, dar nu vorbim de ani ci de zeci de ani. Bineinteles ca schimbarile sunt continue, se produc si acum, dar pana la a ajunge la alte dominante vizibile, la schimbarea de caracter, drumul e lung si complex si nu am constatat optiuni ferme ale edililor sau ale societatii in acest sens. Cred ca orasele romanesti nu se vor schimba la fata toate si deodata. Cred ca pasii vor fi foarte diferiti, de la caz la caz si mai ales acolo unde se „aliniaza astrele” in mod benefic, adica acolo unde, revenind la intrebarea anterioara, arhitectul va avea o relatie buna cu orasul.

Reporter: Care este de fapt rolul arhitectului?

Arh. Serban Tiganas: Intrebarea aceasta e foarte importanta, dar m-as fi bucurat daca nu ar fi fost pusa, sa se stie foarte bine, peste tot in profunzimile mediilor sociale care este rolul arhitectului. Societatile evoluate stiu exact care e rolul arhitectului. Romanii nu stiu. Multi care stiu incearca sa diminueze acest rol, ca sa poata opera in voie spre profitabilitatea afacerilor cu spatii construite. Rolul arhitectului este acela de a realiza la fiecare edificare un echiibru creativ intre tot ceea ce conteaza pentru spatiul construit si peisajul cu care interfereaza. Arhitectul este coordonatorul calitatii arhitecturii, care se face in procese complexe in care multitudinea elementelor trebuie concertata. Arhitectul mai este, sau ar trebui sa fie si garantul competentei acestei coordonari sub o viziune coerenta. E chiar atat de greu de inteles ca nu e suficient sa luam un betisor in mana si sa ne asezam pe podiumul din fata orchestrei in care fiecare instrumentist isi stie si instrumentul si partitura, pentru ca ceea ce se va canta sa fie coerent si armonios? Nici asta nu se poate explica in cateva randuri, daca in calitate de cititorii nu suntem educati sa intelegem arhitectura ca o parte fundamentala a vietii, a calitatii ei.

Reporter: Ce va caracteriza arhitectura anului 2011?

Arh. Serban Tiganas: Care arhitectura? Cea romaneasca, cea americana sau cea chineza? Nu vor fi la fel. Nici cea publica si cea privata nu sunt si nu vor fi la fel. Pot sa ma gandesc ca arhitectura anului 2011 este deja inceputa, iar cea care incepe in 2011 se va termina in anii urmatori, dar toate vor fi mai cumpatate. Intreaga comunitate a arhitectilor si a industriei constructiilor, pentru ca e o industrie fundamentala, vorbeste de o noua forma de inteligenta a cladirilor, bazata pe economia de energie, dar nu numai. In urmatorii mai multi ani cea mai mare parte a constructiilor existente vor fi reabilitate pentru a raspunde cerintelor de confort si economie de energie recente. Sunt si vor aparea legi noi, stimulente si obligativitati, solutii tehnice si economice. Patrimoniul construit va fi regandit. Arhitectura noua va fi cu adevarat noua in sensul performantelor care i se vor solicita. Greu de spus cat de bine va raspunde arhitectura romaneasca la aceste cerinte de calitate, dat fiind retardul general in care ne aflam. Un pas inainte este inevitabil, dar cat de ferm, cat de mare? Raspunsul depinde si de arhitecti, dar foarte foarte mult de clientii lor, publici si privati.

sursa :
http://www.constructionnews.ro/articol/Relatia-arhitectului-cu-orasul-este-indispensabila_06518.html

M A N I F E S T

2011-04-06T11:09:00.000+03:00

Dorim să ne poziţionăm şi să ne justificăm acţiunile şi demersurile noastre prin chiar ideile şi modul de gândire care au dus la coagularea şi apariţia acestui grup.

     Consideram ca este necesară schimbarea percepţiei pe care o are societatea faţă de aceasta breaslă şi faţă de arhitectură în general. Lipsa unei minime educaţii estetice şi vizuale în sistemul de învaţământ românesc , lipsa arhitectului ca om de cultură în spaţiul public, tratarea acestei meserii de către marea majoritate a arhitecţilor strict ca un business aducător de venituri materiale... toate acestea au dus la o anulare a rolului arhitectului în viaţa socială, culturală şi administrativă a cetaţii, la transformarea lui într-un personaj exclusiv birocratic - “cel de care ai nevoie doar pentru autorizaţia de construire”. În percepţia generală a societăţii el este o verigă necesară doar pentru a obţine o hârtie, în rest inutilă ... întocmirea unui proiect este doar un alt sistem care îi stoarce de bani şi îi opreşte prea mult timp din avântul lor investiţional ; şi atunci de ce ar plăti mai mult când exact la fel arată formularul de autorizaţie indiferent la ce arhitect ar merge?
      Arhitectura este o noţiune abstractă; pentru unii există valoare doar în patrimoniu dată de vechime şi de grija cu care s-a lucrat atunci... cum nu suntem în stare să reproducem aceste valori, ne ramane non-valoarea actuală... căci nimic de valoare nu se propune în loc. Până când nu vom veni cu alternative, până când nu le vom arăta ca se poate construi şi altfel, până când nu vom demonstra că ne merităm locul în randul elitelor culturale , până când nu ne vom educa viitorii beneficiari … nu vom fi trataţi asa cum ne inchipuim noi ca merităm şi proiectul de arhitectură nu va fi privit ca un act de creaţie şi nici remunerat ca atare.
       Nu v-aţi pus niciodată problema de ce în oraşul nostru munca unui designer este privită având un statut mai elevat decât cea a unui arhitect şi implicit remunerată mai bine ? (şi nu au nici un “ordin” , organizaţie sau lege care să le apere interesele)... pentru că în mentalul colectiv un proiect de amenajare interioară necesită mai multa imaginaţie şi creativitate decât obţinerea unei autorizaţii de construire.
      Da, probabil suntem tineri şi naivi, probabil unul...doua...zece evenimente culturale nu vor schimba prea multe în jurul nostru, dar este un inceput necesar, este singura cale pe care o vedem şi singurul model care ar putea funcţiona.
Toate celelalte căi au dat gres : cea legislativă de impunere a unui tarif minim a fost incercată in perioada 2003-2004 şi a trebuit anulată datorită legii liberei concurenţe; instanţa morala la care apelezi când e vorba de preţurile de dumping este cel puţin “infantilă” in mediul concurenţial actual.
      Am ajuns la concluzia că ne ramâne doar calea demonstrării valorii arhitecturii de calitate şi insinuarea prin orice mediu posibil în mintea celui de pe stradă că arhitectura este o artă şi dacă vrei întradevăr un lucru de calitate acesta vine cu o valoare intrinsecă pe care un proiect de 3euro/mp nu ţi-o poate oferi. … sau trecând în alt registru atunci când îţi alegi arhitectura casei să ai grijă să nu te alegi cu o “manea”.

Vernisaj a_ta 2010 la Oradea

2011-04-04T22:54:00.000+03:00

Va invitam la expozitia anualei timisorene de arhitectura pana la 15 aprilie 2011 la Galeria de Arte Vizuale de pe str. Republicii nr.15.

A_TA la Oradea...update

2011-03-28T22:39:00.000+03:00

A_TA...la Oradea

2011-03-24T23:40:00.000+02:00

Anuala timisoreana de arhitectura a_ta 2010 va fi prezentata in cadrul unei expozitii la Galeria de Arte Vizuale din Oradea. Mai multe detalii ... in curand.