Revista |de arhitectura|

I De arhitectura I - Nr.37 - Peisaje I Landscapes

I De arhitectura I - Nr.38 - In context

I De arhitectura I - Nr.38 - In context -  se va lansa in cadrul "anualei timisoreane de arhitectura - a_ta 2013" care va avea aceasi tema - In context -  printre invitati fiind si autori publicati in acest numar.

I De arhitectura I - Nr.37 - Peisaje I Landscapes si Nr.38 - In context - au aparut prin proiectul editorial finantat de AFCN - Administratia Fondului Cultural National.

Revista I De arhitectura I se poate gasi in reteaua Inmedio din toata tara.

 

http://blog.de-arhitectura.ro/

https://www.facebook.com/dearhitectura

Conferinţa LEGISLAŢIE, RESTAURARE ŞI REGENERARE URBANĂ

Regenerare, restructurare, urbanizare. PUG Sibiu 2011
http://www.arhiforum.ro/proiecte/pug-sibiu
Planwerk http://www.planwerkcluj.org/menu1.php

 

Reabilitare imobil Piata Libertatii nr. 14 – Hotel Diafan – Baia Mare - http://www.arhiforum.ro/node/709
9Optiune - http://www.9.optiune.ro/

 

Propunere proiect european - Reabilitarea şi promovarea identităţii culturale şi istorice a Pieţii cetăţii şi Turn Ştefan – Baia Mare - http://www.9.optiune.ro/?portfolio=piata-cetatii
9Optiune - http://www.9.optiune.ro/

Cetatea Oradea - Pro-Arh
http://www.oradea.ro/cetatea-oradea/galerie-foto.html

Fațeta contemporană a orașului românesc

   Pe lângă valorile care definesc structura culturală a neamului nostru, observăm că moștenirea noastră istorică este formată din varietatea epocilor care ne-au  marcat existența ȋn timp. Acest lucru se reflectă ȋn aspectul orașului. 
   De regulă, orașele europene sunt constituite dintr-un nucleu principal format din clădiri specifice unei perioade sau predominante unui curent (de exemplu: Sibiu – perioada medievală , Oradea – curentul Secession), pe când regiunea perifierică rămâne mai mult sau mai puțin definită.         
   Partea centrală – centrul istoric – aceea care apare ȋn orice vedere turistică reprezintă identitatea orașului, imaginea simbol. Aceasta funcționează și ca zonă citadină de referință ȋn care ne place să ne plimbăm, să participăm la diverse evenimente culturale, să bem o cafea. Ne place pentru că este ȋncărcată de farmecul unor vremuri cu personalitate puternică, dar mai ales pentru faptul că acea comunitate care a conceput-o a avut interesul, atenția si grija să construiască ceva deosebit care să dăinuie ȋn timp.
   Pe de altă parte, zona periferică care se ȋntinde până ȋn periurban reprezintă o lume arhitecturală total diferită. Majoritatea orașelor românești au tratat această zona cu proiectele regimului comunist. Aici, contrastul ȋntre spațiul privat si cel public este destul de mare și neechilibrat. Spațiul public rămâne deseori doar spațiu rezidual. Spațiile publice propriu-zise  construite ȋn acea perioadă au fost gândite conform ideologiei: monumentale și, aș spune, neprietenoase.
   Care este șansa noastră? Primul pas este să conștientizăm faptul că trăim ȋntre două lumi urbane total diferite. Mai departe ar fi important să acordăm valoarea cuvenită moștenirii nostre culturale, apoi (sau ȋntre timp) să ne axăm ȋnspre a restructura viața de la bloc. Chiar și activitățile zilnice se pot organiza astfel ȋncât să ne putem ȋmpărți timpul ȋntre aceste doua părți ale orașului. 
   Un alt aspect: de ce construim ȋnghesuit (o casă ȋntre două blocuri inalte), ȋn loc să ne preocupe construcțiile existente și care acum sunt abandonate? Investițiile se pot reorienta ȋnspre centrul orașului și așa poate fi redat orașului nucleul său istoric. Cu răbdare, grijă și atenție, la fel cum au făcut cei dintâi.



autori articol: stud.arh. Horia Brad (TU Graz), arh. Ferencz Fenesi

imagini – exemple de ȋncercări de ȋmbunătațire a calității vieții și de restructurare controlată și estetică a orașului:

F O R: Proiect câștigător la secțiunea „Proiecte” în cadrul Anualei de la Timișoara - a_ta 2011
http://arhiforum.ro/proiecte/reabilitarea-cartierelor-gri

RAUM - Fațade vegetate
http://www.arhiforum.ro/agora/fatade-vegetate

Convenția Română de Arhitectură și Design ROCAD

Conventia Romana de Arhitectura si Design (ROCAD), dedicata aniversarii a 120 de ani de la infiintarea Universitatii de Arhitectura si Urbanism „Ion Mincu” din Bucuresti va avea loc in perioada 16-18 mai 2012 la Palatul Parlamentului, Bucuresti.

 In zilele de 16, 17, 18 mai 2012, la sesiunile conferintelor desfasurate in paralel la Palatul Parlamentului vor vorbi urmatorii invitati :

Gottfried Bohm-câștigător al Premiului Pritzker 1986

Eduardo Souto de Moura–câștigător al Premiului Pritzker 2011

Peter Zumthor–căștigător al Premiului Pritzker 2009

Esteve Bonell–câștigător al Premiului Mies van der Rohe 1992

Mario Botta

Gaetano Pesce

Matias del Campo

Anton Garcia Abril

Pierre von Meiss

Rene Davids

Kostas Terzidis

http://www.rocad.org.ro/p-41-key.speakeri.html

Printre invitatii in curs de confirmare de peste hotare se numara: conducatori si membri ai conducerii asociatiilor educationale si de arhitectura din Europa - Asociatia Europeana a Universitatilor (EUA), Institutul Regal Britanic de Arhitectura (RIBA), Uniunea Internationala a Arhitectilor (IUA), Asociatia Europeana pentru Educatie in Arhitectura (EAAE), Liga Europeana a Institutelor de Arta (ELIA), Consiliul European de Arhitectura (ACE), decani ai facultatilor de arhitectura si design din Europa si America de Nord.

Accesul la Conferintele ROCAD 2012 este GRATUIT doar pentru membrii organizatiilor partenere. Un card de acces pentru participantii care nu sunt inscrisi in nicio asociatie partenera/sustinatoare este de 150 de euro+TVA/3 zile de conferinte.

 site event: http://www.rocad.org.ro/ 

 facebook: https://www.facebook.com/rocad.ro

Visul Occidental

   Ne place să împrumutăm. Noi (românii) trăim în spațiul țării noastre, dar stilul nostru de viață actual este definit pe de o parte de atenția asupra a ceea ce au alte popoare. Cu alte cuvinte căutăm să ne completăm insatisfacția prin adoptarea valorilor existente „afară”. De asemenea, trăim câteodată și cu așteptarea ca acești factori externi să ne rezolve propriile probleme. Vorbesc în principal de un val nou, o gândire dezvoltată în decursul ultimelor decenii.  Poate că este doar modul nostru personal de a răspunde și de a ne integra unei mișcări globale.
   Din păcate ne place și să copiem. Există un „trend” care reflectă fenomenul social descris mai sus și în arhitectură. Majoritatea celor stabili din punct de vedere financiar care doresc să îșî construiască o casă nouă sunt adepții unor stiluri arhitecturale. Practic aceasta înseamnă că ei caută să obțină cât mai exact în noua casă expresia stilistică regăsită în arhitectura altui loc. De exemplu, apare des cerința unui: „stil mediteranean”, „stil clasic”, „stil rustic”, șamd. Desigur aceste „stiluri” ori sunt inventate de către beneficiari ori au fost formate autentic la vremea lor în sânul unor comunități ce reflectă spiritul locului respectiv. Pe deasupra au fost condiționate și de clima specifică zonei.
   Probabil că cei care pornesc cu o astfel de concepție au tendința de a înțelege spațiul autohton ca pe un univers mort și fără speranță de regenerare cu puteri proprii. S-ar părea că pentru aceștia valorile occidentale reprezintă reperul absolut de bunăstare pe toate nivelurile.
   În altă ordine de idei ... Ce am putea învăța din aceasta? Putem considera faptul că avem posibilitatea de a observa societățile care au înțeles mai bine cum să se auto-organizeze eficient și să își acopere de la sine insatisfacțiile. Uitându-ne către ceilalți avem și ocazia de a studia cu detașare felul în care ei au găsit un sens mediului lor autohton.
   Ca să ajungem să ne simțim bine in „propria piele” ar fi necesar să revalorizăm calitățile culturale specifice poporului nostru. Primul pas ar fi ca fiecare să conștientizeze cu ce contribuie pentru ca apoi să participăm împreună cu propriile valori mișcărilor internaționale. Un demers plauzibil ar fi chiar reinterpretarea tradiției, dar formulată într-un mod sensibil și cu un repertoriu adaptat esteticii contemporane.


autori articol: arh. Ferencz Fenesi, stud.arh. Horia Brad (TU Graz)


imagini – exemple de reinterpretare a tradiției în arhitectura contemporană din România:


Concursul de soluții pentru Centrul comunitar multifuncțional - Satul Ghețar, Comuna Gârda de Sus,
jud. Alba.
locI - Arh. Elizaveta Ciuperca – autor principal Arh. Cristina Constantin – coautor Arh. Cosmin Pavel
sursa

Orfelinat - Centrul de Diagnostic și Recuperare-Timișoara, arh. Șerban Sturdza
sursa

ArhGORA comunitate culturala digitala de arhitectura si arte conexe

La 15 noiembrie 2011 a fost lansata versiunea BETA a portalului arhgora.ro

Scopul platformei ArhGORA este de a crea o comunitate a arhitectilor si a celor interesati din domeniile conexe, de a initia si sustine informarea, comunicarea si interactiunea in cadrul breslei.

Prin sectiunile propuse: publicatii, lucrari, profile, grupuri, video se creeaza o gama larga de tipuri si moduri de informare si comunicare. 

La sectiunea publicatii se pot descarca sau consulta carti, reviste, articole, cataloage, cursuri de specialitate , in functie de domeniul ales.

La sectiunile lucrari si profile se pot descarca sau consulta proiecte detaliate dar si prezentarea birourilor de arhitectura din baza de date.

Grupurile se vor forma in functie de tipologia utilizatorilor inscrisi, in functie de temele de discutie abordate si de interesele comune ale utilizatorilor .

ArhGORA, asa cum ii spune si numele, se vrea o agora virtuala a celor care utilizeaza acest portal. Acesta este elementul care il diferentiaza de restul site-urilor de gen din tara: creearea unei COMUNITATI ArhGORA. Prin sectiunea my place puteti sa va inregistrati rapid si sa intrati astfel in acesta comunitate; veti putea comenta, interactiona cu ceilalti utilizatori, puteti sa va creati un profil, puteti incarca documente sau lucrari proprii.

In perioada 2-14 decembrie 2011 are loc editia a 5-a a anualei timisorene de arhitectura a_ta2011.

Principalul canal de mediatizare online a evenimentului este ArhGORA.

Evenimentele din cadrul anualei a_ta2011 le gasiti aici.

Proiectele participante la a_ta2011 le gasiti aici.

Le puteti consulta, descarca si comenta aici.

 

Fiind in stadiul de conceptie, orice alte idei pentru creearea acestei platforme virtuale cat mai complexe si adaptate tuturor nevoilor unei comunitatii digitale a arhitectilor sunt asteptate cu interes la adresa media@de-arhitectura.ro .

„ArhGORA – comunitate culturală digitală de arhitectură și arte conexe” este un proiect cultural finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național. Initiatorul proiectului este s.c. Arhitekt Studio A s.r.l. (editor al revistei timisorene “de arhitectura “ si coorganizator al Anualei Timisorene de Arhitectura A_TA). Parteneri de proiect: Facultatea de Arhitectura din Timisoara din cadrul UPT, Filiala Nord Vest a Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Bihor a Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Teritoriala Sibiu - Valcea a Ordinului Arhitectilor din Romania.

Expoziţia "Ochii Oraşului" la High School Gallery

Zilele Europene ale Patrimoniului ZEP2011

          In fiecare an, în septembrie, milioane de cetateni sunt invitati sa viziteze monumente istorice din întreaga Europa cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la initiativa comuna a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Din 1992 si în România, Zilele Europene ale Patrimoniului ofera participantilor ocazia sa descopere nu numai monumente istorice protejate cât si situri sau zone mai putin cunoscute, care în mod obisnuit nu sunt accesibile publicului larg.

           Scopul evenimentelor ZEP este de a sensibiliza cât mai mulţi cetăţeni privind  cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural. Publicul ţintă al evenimentelor ZEP este constituit din cetăţeni obişnuiţi, care au cunoştinţe comune despre monumentele istorice.







Tema din acest an este "moştenirea culturală din lemn".

In jurul nostru, în sfera vieţii urbane, este o prezenţă discretă dar plină de caracter în detaliile unor cornişe, ale tâmplăriilor vechi sau ale porţilor masive din lemn.
Vă invităm să le descoperim împreună şi să nu mai trecem indiferenţi pe lângă ele.

Porţi şi uşi istorice - Indrumar pentru proprietari

Porti Si Usi Istorice - indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - Indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - indrumar pentru proprietari

BAB 2010 la Oradea (1-15 septembrie 2011)

 
 














      Expoziţia Concurs de Arhitectură Românească din cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010 va fi vernisată la Oradea joi, 1 septembrie, la ora 16:00, la Galeria de Arte Vizuale, strada Republicii, numărul 15. Vor fi prezentate proiectele înscrise şi nominalizate la BAB 10, iar programul de vizitare va fi de luni până duminică, în intervalul orar 10:00 -18:00.

      „Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” apreciază arh. Constantin Goagea, director al revistei Zeppelin şi co-organizator al Bienalei de Arhitectură.
       Ediţia curentă a BAB10 a atras participarea a 215 proiecte, un număr record de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani. În concurs au participat atât lucrări realizate de arhitecţi români în alte ţări, precum Elveţia, Italia, Austria sau Belgia, cât şi lucrări realizate de arhitecţi din afara ţării pentru beneficiari din România. 
      Dintre cele 215 lucrări înscrise, în urma preselecţiei au fost acceptate în concurs 171 de lucrări, în creştere cu peste 30% comparativ cu ediţia precedentă, în care au concurat 122 de proiecte. „În România criza a fost mai puţin agresivă decât în alte pieţe, cum a fost Spania de exemplu, ţară în care s-au închis poate cele mai multe birouri de arhitectură” subliniază arh. Constantin Goagea. În România construirea nu a fost oprită atât de abrut, iar arhitecţii care au continuat să lucreze au acordat mai mult timp perioadei de concepţie şi de execuţie. Chiar dacă încă nu se poate spune că au apărut soluţii de arhitectură pentru vremuri de criză, arhitecţii au supravieţuit ca profesie şi au înţeles responsabilitatea lor în folosirea inteligentă a resurselor.
      În cadrul expoziţiei de la Oradea vor fi expuse lucrările nominalizate şi premiate. Catalogul BAB 10 care cuprinde toate lucrărilor înscrise în această ediţie, va putea fi achiziţionat de la expoziţie.



Câştigătorii Expoziţiei Concurs de Arhitectură Românească - BAB10:


Secţiunea 1 - Arhitectură < 1000 mp: “Casa Dincă, Borşa, Maramureş”, Birou: Studio SKBD, Autori:Tiberiu Bucşa, Ioana Pagu, Adriana Diaconu, Kim Attila

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legea faţadelor

     Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnată de către preşedintele Romaniei in data de 5 iulie 2011. Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai. Acesta prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, “prezintă pericol public”.
textul legii : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/60/0/pl513.pdf




        Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând “din proprie iniţiativă” să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
        Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
        Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Actul prevede şi măsuri “de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.

expoziţia "ochii oraşului" online

Oradea în "Dilema Veche" :

 

Oradea împachetată

 

Christo este numele sub care cuplul de artişti contemporani Christo Vladimiroff Javacheff şi Jeanne-Claude Denat de Guillebon şi-au semnat opera comună. Operă care constă în propunerea unor percepţii noi şi insolite a unor peisaje şi edificii, uneori unele foarte cunoscute. Cuplul care, conform spuselor unor critici de artă, „ambalează geografia şi istoria“, a devenit celebru prin obiectele împachetate. Una dintre cele mai cunoscute realizări semnate Christo fost cea legată de palatul Bundestag-ului din Berlin. Construcţia care a adăpostit, începînd cu 1894 şi pînă la incendiul istoric din 1933, lucrările parlamentului german, a fost preluată de Bundestag după mutarea capitalei Republicii Federale Germane la Berlin. Un arhitect celebru, Sir Norman Foster, a fost cel care a proiectat restaurarea palatului. În 1995, timp de două săptămîni, şantierul a devenit punctul de interes al berlinezilor şi al turiştilor atraşi de evenimentul artistic anunţat: palatul fusese transformat de Christo într-un imens pachet, înfăşurat în falduri din material (aparent) textil. Amintirea vîlvei făcute în 1995 mi-a fost împrospătată de recenta vizită făcută la Oradea.
            Cînd vezi plasele de construcţii ce îmbracă imobilele de raport sau palatele publice ridicate acum mai bine de o sută de ani în Oradea te gîndeşti, în primul moment, la o intensă activitate de conservare şi restaurare. Plimbîndu-te pe străzile Republicii, Moscovei, Patrioţilor sau Iosif Vulcan eşti, la prima vedere, înconjurat de frumoase, spectaculoase clădiri eclectice, Sezession sau Art Deco, în curs de restaurare a faţadelor. Abia la o privire mai atentă descoperi că plasele de construcţii, ce-ţi dădeau impresia unor şantiere, sînt de fapt doar protecţii ale trecătorilor împotriva situaţiei, relativ frecvente, de desprindere a bucăţilor din tencuiala şi decoraţia istorică. Este ca şi cum Christo s-ar fi oprit pentru o multiplă instalaţie la Oradea.
            Oscilezi între sentimente diverse: între a aprecia grija administraţiei locale pentru viaţa şi sănătatea locuitorilor şi vizitatorilor, sau a te întrista de soarta unui oraş care nu poate face pe moment mai mult decît să-şi bandajeze rănile deschise. Te interesezi dacă nu cumva această împachetare anunţă o iminentă operaţiune de restaurare, cu speranţa că vei afla că s-au găsit fonduri şi voinţe de a recupera splendoarea (în parte) pierdută a oraşului din epoca 1900.
            Din păcate, nu este aşa: iniţiativa Primăriei de a porni un program de restaurare a faţadelor Centrului Istoric a fost contestată de prefectură şi respinsă de justiţie. Realizezi că, în absenţa unei modificări majore în relaţia dintre puteri (locală, executiv şi justiţie), pentru mult timp de acum înainte frumoasele detalii Sezession, ce au făcut faima arhitecturii orădene, nu vor putea fi admirate decît în albumele de artă. Cu această frustrare în suflet, te mulţumeşti cu a te bucura de ce se poate încă vedea sau fotografia, într-un amalgam de detalii de tîmplărie istorică, încă păstrate, şi termopan, de feronerie elegantă şi antene parabolice. Şantierul încheiat al restaurării Teatrului Naţional şi cel – în derulare – al restaurării Cetăţii îţi dau speranţa că, dacă conflictele generate de politic se vor stinge sau măcar de-fundamentaliza, se vor găsi şi pentru patrimoniul epocii moderne o soluţie, dar şi capacităţile profesionale şi tehnice care să o potenţeze.  Pînă atunci, în fiecare zi, eficiente echipe de alpinişti utilitari mai împachetează o faţadă, într-o activitate ce poate constitui simbolul trist al stării patrimoniului construit în România: bandajarea monumentelor istorice.


Sergiu Nistor este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti şi preşedinte al ICOMOS România.

sursa : http://www.dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/oradea-impachetata

Ron van Oers (UNESCO World Heritage Centre) despre Oradea

D-l prof.dr.Ron van Oers este Director Programe de Dezvoltare UNESCO- WHC; Director al Institutului Patrimoniului Mondial pentru Pregătire şi Cercetare în Asia şi Regiunea Pacifică http://whc.unesco.org/en/333/action=detail&order=1430

A fost prezent săptămâna trecută la Oradea in cadrul Conferinţei Internaţionale <Patrimoniu urban, diversitate culturală şi dezvoltare durabilă> http://www.ebihoreanul.ro/stiri/bihor-1-41/primaria-organizeaza-o-conferinta-internationala-despre-patrimoniul-oradiei--95100.html

In urma acestei vizite dr. Ron van Oers a inclus Oradea în prezentarea pe care a avut-o la Conferinţa Internaţională <Abordări în intervenţiile asupra patrimoniului arhitectural al secolului 20> organizată de către Scoala Tehnica Superioară de Arhitectură din Madrid.http://www.madrid2011.eu.com/eng/

Dezbatere in cadrul campaniei "Feţele pierdute ale oraşului"

Vă invităm la această dezbatere în încercarea noastră de a provoca discuţii, de a găsi soluţii viabile, de a implica toţi actorii urbani ai acestui oraş.

Ghid de bune practici in reabilitarea clădirilor din Centrul Istoric - Oradea

Alte materiale :

Paletar de culori pentru faţadele din cadrul ansamblului urban Centrul Istoric Oradea
      http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/paletar_culori.pdf
Lista monumentelor din Oradea :
      http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/lista_monumente.pdf

Ghiduri GTZ privind restaurarea şi reabilitarea tâmplăriilor vechi

Vernisajul expoziţiei "ochii oraşului"

Un prim eveniment al campaniei "Feţele pierdute ale oraşului" este expoziţia fotografică "ochii oraşului" în cadrul căreia prezentăm tâmplăriile (ferestre, porţi de acces), punem în antiteză vechiul şi noul şi scoatem în evidenţă valoarea celor vechi.

Vernisajul a avut loc in data de 08. 06. 2011 - ora 17
Galeria de Arte Vizuale din Oradea
str. Republicii nr.15

Expoziţia va fi deschisă între 08. – 18. 06. 2011

Campania "Fețele pierdute ale orașului"

 

Scopul principal al campaniei este recuperarea identității culturale a orașului vechi , păstrarea și transmiterea acestei moșteniri generațiilor viitoare.

Pe lângă aspectul păstrării patrimoniului ca factor de identitate, originalitate și specific local al unei comunități, el este o premisă pentru dezvoltarea turismului cultural, o resursă importantă a dezvoltarii durabile a orașelor.

Zona centrala a orașului Oradea cuprinde un numar de 77 de monumente de arhitectură din diferite epoci . Pe lângă acestea sunt multe alte clădiri , cu arhitecți și meșteri anonimi , cu istorii pierdute, dar care intregesc și dau coerență ansamblului. Fiecare dintre ele contribuie la farmecul și armonia imaginii unitare prin proporții, detalii, materiale, culori , texturi.

Intervențiile necontrolate, chiar și de detaliu, ce continuă și în prezent, riscă sa compromita «imaginea poetică a ansamblului orașului istoric».

Dintr-o lipsă totală de informații despre istoria și arhitectura acestui oraș, despre regulile de reabilitare a unei case vechi,  din lipsa reglementarilor și a controlului lor, fondul construit se degradează continuu . Reabilitarea termică este cel mai distructiv proces ; in 10 ani s-a distrus mai mult decat in ultimul secol .
Se rad și se pierd decorațiuni originale a căror tehnică este aproape pierdută.
Se folosesc :
 - tencuieli de la supermaket , improprii pentru casele vechi care au nevoi speciale ;
 - vopsele in culori neon ce agresează retina;
 - termopane din plastic in locul tâmplariilor originale atent lucrate pe vremea cand oameni "aveau timp pentru detalii";
 - porți din fier forjat in locul celor masive de lemn in timp ce dispar feronerii vechi Art Nouveau ;
 - firme kitch intr-o ramă obligatorie secession dar care nu are nimic de-a face cu respectabilul stil.

Se impune perfecționarea instrumentarului de consultanță, control și de ocrotire a clădirilor din zona centrului istoric , prioritare fiind urmatoarele direcții:
- folosirea în cazul fiecarei activități de restaurare a unor tehnici de lucru și materiale de construcții tradiționale și păstrarea materialelor originale în cea mai mare măsură posibilă;
- tratarea adecvată a fațadelor mergând de la păstrarea și restaurarea tencuielilor și a tâmplăriilor tradiționale, până la elemente de reclamă reținute și proiectate în funcție de specificitatea fațadei;
- păstrarea peisajului acoperișurilor tradiționale, cu volumetria, structura șarpantei și detaliile (materiale, culori).

Cel mai important aspect pe care trebuie să-l conștientizam cu toții (cetăteni, administratie, proiectanți) este că patrimoniul construit nu ne aparține ci este o prețioasă moștenire de la înaintași , iar nouă doar ne-a  venit rândul lor sa îi purtăm de grijă.

 "...in noi trăiesc casele pierdute pentru totdeauna! In noi, ele insistă să trăiască, de parcă ar aștepta de la noi un supliment de ființă."  ( <Poetica spațiului>  Gaston Bachelard )