Ne place să împrumutăm. Noi (românii) trăim în spațiul țării noastre, dar stilul nostru de viață actual este definit pe de o parte de atenția asupra a ceea ce au alte popoare. Cu alte cuvinte căutăm să ne completăm insatisfacția prin adoptarea valorilor existente „afară”. De asemenea, trăim câteodată și cu așteptarea ca acești factori externi să ne rezolve propriile probleme. Vorbesc în principal de un val nou, o gândire dezvoltată în decursul ultimelor decenii. Poate că este doar modul nostru personal de a răspunde și de a ne integra unei mișcări globale.
Din păcate ne place și să copiem. Există un „trend” care reflectă fenomenul social descris mai sus și în arhitectură. Majoritatea celor stabili din punct de vedere financiar care doresc să îșî construiască o casă nouă sunt adepții unor stiluri arhitecturale. Practic aceasta înseamnă că ei caută să obțină cât mai exact în noua casă expresia stilistică regăsită în arhitectura altui loc. De exemplu, apare des cerința unui: „stil mediteranean”, „stil clasic”, „stil rustic”, șamd. Desigur aceste „stiluri” ori sunt inventate de către beneficiari ori au fost formate autentic la vremea lor în sânul unor comunități ce reflectă spiritul locului respectiv. Pe deasupra au fost condiționate și de clima specifică zonei.
Probabil că cei care pornesc cu o astfel de concepție au tendința de a înțelege spațiul autohton ca pe un univers mort și fără speranță de regenerare cu puteri proprii. S-ar părea că pentru aceștia valorile occidentale reprezintă reperul absolut de bunăstare pe toate nivelurile.
În altă ordine de idei ... Ce am putea învăța din aceasta? Putem considera faptul că avem posibilitatea de a observa societățile care au înțeles mai bine cum să se auto-organizeze eficient și să își acopere de la sine insatisfacțiile. Uitându-ne către ceilalți avem și ocazia de a studia cu detașare felul în care ei au găsit un sens mediului lor autohton.
Ca să ajungem să ne simțim bine in „propria piele” ar fi necesar să revalorizăm calitățile culturale specifice poporului nostru. Primul pas ar fi ca fiecare să conștientizeze cu ce contribuie pentru ca apoi să participăm împreună cu propriile valori mișcărilor internaționale. Un demers plauzibil ar fi chiar reinterpretarea tradiției, dar formulată într-un mod sensibil și cu un repertoriu adaptat esteticii contemporane.
autori articol: arh. Ferencz Fenesi, stud.arh. Horia Brad (TU Graz)
imagini – exemple de reinterpretare a tradiției în arhitectura contemporană din România:
Concursul de soluții pentru Centrul comunitar multifuncțional - Satul Ghețar, Comuna Gârda de Sus,
jud. Alba.
locI - Arh. Elizaveta Ciuperca – autor principal Arh. Cristina Constantin – coautor Arh. Cosmin Pavel
sursa
Orfelinat - Centrul de Diagnostic și Recuperare-Timișoara, arh. Șerban Sturdza
sursa
