Zilele Europene ale Patrimoniului ZEP2011

          In fiecare an, în septembrie, milioane de cetateni sunt invitati sa viziteze monumente istorice din întreaga Europa cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la initiativa comuna a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Din 1992 si în România, Zilele Europene ale Patrimoniului ofera participantilor ocazia sa descopere nu numai monumente istorice protejate cât si situri sau zone mai putin cunoscute, care în mod obisnuit nu sunt accesibile publicului larg.

           Scopul evenimentelor ZEP este de a sensibiliza cât mai mulţi cetăţeni privind  cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural. Publicul ţintă al evenimentelor ZEP este constituit din cetăţeni obişnuiţi, care au cunoştinţe comune despre monumentele istorice.







Tema din acest an este "moştenirea culturală din lemn".

In jurul nostru, în sfera vieţii urbane, este o prezenţă discretă dar plină de caracter în detaliile unor cornişe, ale tâmplăriilor vechi sau ale porţilor masive din lemn.
Vă invităm să le descoperim împreună şi să nu mai trecem indiferenţi pe lângă ele.

Porţi şi uşi istorice - Indrumar pentru proprietari

Porti Si Usi Istorice - indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - Indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - indrumar pentru proprietari

BAB 2010 la Oradea (1-15 septembrie 2011)

 
 














      Expoziţia Concurs de Arhitectură Românească din cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010 va fi vernisată la Oradea joi, 1 septembrie, la ora 16:00, la Galeria de Arte Vizuale, strada Republicii, numărul 15. Vor fi prezentate proiectele înscrise şi nominalizate la BAB 10, iar programul de vizitare va fi de luni până duminică, în intervalul orar 10:00 -18:00.

      „Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” apreciază arh. Constantin Goagea, director al revistei Zeppelin şi co-organizator al Bienalei de Arhitectură.
       Ediţia curentă a BAB10 a atras participarea a 215 proiecte, un număr record de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani. În concurs au participat atât lucrări realizate de arhitecţi români în alte ţări, precum Elveţia, Italia, Austria sau Belgia, cât şi lucrări realizate de arhitecţi din afara ţării pentru beneficiari din România. 
      Dintre cele 215 lucrări înscrise, în urma preselecţiei au fost acceptate în concurs 171 de lucrări, în creştere cu peste 30% comparativ cu ediţia precedentă, în care au concurat 122 de proiecte. „În România criza a fost mai puţin agresivă decât în alte pieţe, cum a fost Spania de exemplu, ţară în care s-au închis poate cele mai multe birouri de arhitectură” subliniază arh. Constantin Goagea. În România construirea nu a fost oprită atât de abrut, iar arhitecţii care au continuat să lucreze au acordat mai mult timp perioadei de concepţie şi de execuţie. Chiar dacă încă nu se poate spune că au apărut soluţii de arhitectură pentru vremuri de criză, arhitecţii au supravieţuit ca profesie şi au înţeles responsabilitatea lor în folosirea inteligentă a resurselor.
      În cadrul expoziţiei de la Oradea vor fi expuse lucrările nominalizate şi premiate. Catalogul BAB 10 care cuprinde toate lucrărilor înscrise în această ediţie, va putea fi achiziţionat de la expoziţie.



Câştigătorii Expoziţiei Concurs de Arhitectură Românească - BAB10:


Secţiunea 1 - Arhitectură < 1000 mp: “Casa Dincă, Borşa, Maramureş”, Birou: Studio SKBD, Autori:Tiberiu Bucşa, Ioana Pagu, Adriana Diaconu, Kim Attila

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Legea faţadelor

     Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnată de către preşedintele Romaniei in data de 5 iulie 2011. Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai. Acesta prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, “prezintă pericol public”.
textul legii : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/60/0/pl513.pdf




        Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând “din proprie iniţiativă” să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
        Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
        Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Actul prevede şi măsuri “de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.

expoziţia "ochii oraşului" online

Oradea în "Dilema Veche" :

 

Oradea împachetată

 

Christo este numele sub care cuplul de artişti contemporani Christo Vladimiroff Javacheff şi Jeanne-Claude Denat de Guillebon şi-au semnat opera comună. Operă care constă în propunerea unor percepţii noi şi insolite a unor peisaje şi edificii, uneori unele foarte cunoscute. Cuplul care, conform spuselor unor critici de artă, „ambalează geografia şi istoria“, a devenit celebru prin obiectele împachetate. Una dintre cele mai cunoscute realizări semnate Christo fost cea legată de palatul Bundestag-ului din Berlin. Construcţia care a adăpostit, începînd cu 1894 şi pînă la incendiul istoric din 1933, lucrările parlamentului german, a fost preluată de Bundestag după mutarea capitalei Republicii Federale Germane la Berlin. Un arhitect celebru, Sir Norman Foster, a fost cel care a proiectat restaurarea palatului. În 1995, timp de două săptămîni, şantierul a devenit punctul de interes al berlinezilor şi al turiştilor atraşi de evenimentul artistic anunţat: palatul fusese transformat de Christo într-un imens pachet, înfăşurat în falduri din material (aparent) textil. Amintirea vîlvei făcute în 1995 mi-a fost împrospătată de recenta vizită făcută la Oradea.
            Cînd vezi plasele de construcţii ce îmbracă imobilele de raport sau palatele publice ridicate acum mai bine de o sută de ani în Oradea te gîndeşti, în primul moment, la o intensă activitate de conservare şi restaurare. Plimbîndu-te pe străzile Republicii, Moscovei, Patrioţilor sau Iosif Vulcan eşti, la prima vedere, înconjurat de frumoase, spectaculoase clădiri eclectice, Sezession sau Art Deco, în curs de restaurare a faţadelor. Abia la o privire mai atentă descoperi că plasele de construcţii, ce-ţi dădeau impresia unor şantiere, sînt de fapt doar protecţii ale trecătorilor împotriva situaţiei, relativ frecvente, de desprindere a bucăţilor din tencuiala şi decoraţia istorică. Este ca şi cum Christo s-ar fi oprit pentru o multiplă instalaţie la Oradea.
            Oscilezi între sentimente diverse: între a aprecia grija administraţiei locale pentru viaţa şi sănătatea locuitorilor şi vizitatorilor, sau a te întrista de soarta unui oraş care nu poate face pe moment mai mult decît să-şi bandajeze rănile deschise. Te interesezi dacă nu cumva această împachetare anunţă o iminentă operaţiune de restaurare, cu speranţa că vei afla că s-au găsit fonduri şi voinţe de a recupera splendoarea (în parte) pierdută a oraşului din epoca 1900.
            Din păcate, nu este aşa: iniţiativa Primăriei de a porni un program de restaurare a faţadelor Centrului Istoric a fost contestată de prefectură şi respinsă de justiţie. Realizezi că, în absenţa unei modificări majore în relaţia dintre puteri (locală, executiv şi justiţie), pentru mult timp de acum înainte frumoasele detalii Sezession, ce au făcut faima arhitecturii orădene, nu vor putea fi admirate decît în albumele de artă. Cu această frustrare în suflet, te mulţumeşti cu a te bucura de ce se poate încă vedea sau fotografia, într-un amalgam de detalii de tîmplărie istorică, încă păstrate, şi termopan, de feronerie elegantă şi antene parabolice. Şantierul încheiat al restaurării Teatrului Naţional şi cel – în derulare – al restaurării Cetăţii îţi dau speranţa că, dacă conflictele generate de politic se vor stinge sau măcar de-fundamentaliza, se vor găsi şi pentru patrimoniul epocii moderne o soluţie, dar şi capacităţile profesionale şi tehnice care să o potenţeze.  Pînă atunci, în fiecare zi, eficiente echipe de alpinişti utilitari mai împachetează o faţadă, într-o activitate ce poate constitui simbolul trist al stării patrimoniului construit în România: bandajarea monumentelor istorice.


Sergiu Nistor este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti şi preşedinte al ICOMOS România.

sursa : http://www.dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/oradea-impachetata