Legea faţadelor

     Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnată de către preşedintele Romaniei in data de 5 iulie 2011. Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai. Acesta prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, “prezintă pericol public”.
textul legii : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/60/0/pl513.pdf




        Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând “din proprie iniţiativă” să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
        Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
        Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Actul prevede şi măsuri “de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.





Legea reabilitării faţadelor, "o condamnare pentru clădirile de patrimoniu"
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, spune la RFI că legea reabilitării faţadelor este "o sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare pentru clădirile de patrimoniu".

Autor: Ella Moroiu
Data: Miercuri, 6 Iulie 2011

"Guvernul se sesizează şi încearcă să responsabilizeze proprietarii doar atunci când bucăţi din clădire cad în capul trecătorilor", declară preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş.

Legea privind reabilitarea faţadelor, care prin nivelul avansat de degradare prezintă pericol public nu face nici o referire la clădirile de patrimoniu sau la cele cu bulină roşie. Sunt corecte aceste excepţii?

"O sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare pentru clădirile de patrimoniu"
"Practica reabilitării monumentelor, a faţadelor ş.a.m.d. este străină de cultura construcţiilor din România, motiv pentru care intervenţiile care s-au făcut din alte iniţiative - precum reabilitarea termică – au condus la eşecuri de proporţii. Cu alte cuvinte, e mai bine să nu faci ceva când nu ştii cum să faci, când nu ai cultură, experienţă sau măcar percepţie asupra a ce înseamnă tehnica restaurării şi urmăreşti doar scopuri de tipul „să nu rănească pe cineva”. Pericolul public înseamnă, în ceea ce înţeleg eu din această lege, ceva ce ucide, nu ceva ce amputează patrimoniul. Nu e un pericol public să pierzi un patrimoniu", afirmă Ţigănaş.
"Ăsta este plusul (adus de legea promulgată marţi – n.r.): e mai bine să nu faci ceva când nu ştii cum să faci. Minusul este că, de fapt, înseamnă o sentinţă de condamnare la abandon şi nereabilitare, adică e chiar culmea! Primele care ar trebui reabilitate sunt clădirile de patrimoniu. Acestea sunt cele care nu prezintă pericol public în sensul că ucid, dar prezintă pericol public în sensul că amputează patrimoniul cultural românesc. Deci, înainte de a repara clădirile care nu înseamnă nimic pentru patrimoniul românesc, ar trebui reparate, reabilitate, restaurate, îngrijite, conservate, trebuie investit în clădirile (sau obligaţi proprietarii lor) care au valoare de patrimoniu", explică el.


Clădirile cu risc seismic clasa I, o altă categorie exceptată de la prevederile legii reabilitării faţadelor
"E cunoscută, mai ales în Bucureşti, tehnica de ucidere a monumentelor, de abandonare a lor, până ajung într-o formă în care sunt declarate pericol public sau mult prea degradate pentru a mai fi păstrate, declasate, demolate şi înlocuite cu ceva mult mai eficient economic din punct de vedere speculativ imobiliar. De ce să exceptezi clădirile cu risc seismic? Şi acelea sunt condamnate a se prăbuşi la seism! Era o şansă de a intra pe clădirile cu bulină roşie şi într-adevăr de a le reabilita. Eu mă înfior când mă plimb pe stradă şi văd câte o clădire care e condamnată să se prăbuşească la primul seism, dar nu există nici o măsură pentru ea. De ce să le exceptezi tocmai pe acelea? Asta sună în felul următor: nu merită să te ocupi de faţadă, că şi aşa restaurarea sau consolidarea lor este mult mai dificilă şi nu ne interesează, n-o face nimeni, nu?", continuă Şerban Ţigănaş.

"Dacă nu are bulină roşie, o clădire este sigură?"
Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, Şerban Ţigănaş, mai spune că "este extrem de mare deruta în cazul clădirilor cu risc seismic – faptul că există clădiri cu bulină roşie te pune în faţa unui exerciţiu greu: dacă nu are bulină roşie, o clădire este sigură? Sau înseamnă doar că n-a fost expertizată? După părerea mea, n-au fost expertizate, poate că unii proprietari de clădire au reuşit să facă în aşa fel încât proprietatea lor să nu fie declarată cu risc seismic, pentru a nu-i diminua valoarea de piaţă. Sau invers (să fie clasificate drept clădiri cu risc seismic – n.r.), pentru a putea fi mai uşor înlăturate".
"Ce mă doare pe mine cel mai tare referitor la această lege este faptul că, iată, un Guvern se sesizează şi încearcă să responsabilizeze proprietarii – lucru bun, de altfel – doar atunci când cad bucăţi de clădire în capul trecătorilor", spune el.


"Privirea ataşată de minte, mintea ataşată de cultură şi de patrimoniu"
"Acum am şi eu o întrebare, din punct de vedere logic, să spunem că o clădire nu este la limita proprietăţii, la limita domeniului public, deci este retrasă. Să spunem că există un gard şi clădirea respectivă este retrasă – 10 metri, 15 metri. Faţada respectivă mai este sau nu un pericol public? Probabil că nu, pentru că publicul n-are acces pe proprietate. Unde este pericolul public? Doar acolo unde cetăţeanul, pe domeniul public este în pericol să fie rănit? Sau şi acolo unde ajunge privirea, privirea fiind ataşată de minte şi mintea fiind ataşată de cultură şi de patrimoniu?", se întreabă Şerban Ţigănaş.

Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor a fost iniţiată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, respinsă de Senat în 18 mai şi adoptată în 28 iunie de Camera Deputaţilor.

Ce prevede documentul: reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor sau teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, "prezintă pericol public". Este obligaţia proprietarilor de orice fel ai clădirilor, care vor demara lucrările "din proprie iniţiativă" şi din propriul buzunar. Ei vor decide ce măsuri sunt necesare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor.
Conform legii, proprietarii care dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie mai mici decât câştigul salarial mediu net pe economie vor putea beneficia de ajutor: primăria de care aparţin poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie.
Evaluarea clădirilor va fi realizată de autorităţile locale, care vor notifica proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin.
Excepţiile de la prevederile legii: clădirile expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic; clădirile reabilitate termic; clădirile clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.

Şerban Ţigănaş, intervievat de Ella Moroiu, despre legea reabilitării faţadelor

sursa : http://m.rfi.ro/articol/stiri/social/legea-reabilitarii-fatadelor-o-condamnare-cladirile-patrimoniu