joi, 1 decembrie 2011

ArhGORA comunitate culturala digitala de arhitectura si arte conexe



La 15 noiembrie 2011 a fost lansata versiunea BETA a portalului arhgora.ro

Scopul platformei ArhGORA este de a crea o comunitate a arhitectilor si a celor interesati din domeniile conexe, de a initia si sustine informarea, comunicarea si interactiunea in cadrul breslei.


Prin sectiunile propuse: publicatii, lucrari, profile, grupuri, video se creeaza o gama larga de tipuri si moduri de informare si comunicare. 














La sectiunea publicatii se pot descarca sau consulta carti, reviste, articole, cataloage, cursuri de specialitate , in functie de domeniul ales.
















La sectiunile lucrari si profile se pot descarca sau consulta proiecte detaliate dar si prezentarea birourilor de arhitectura din baza de date.
Grupurile se vor forma in functie de tipologia utilizatorilor inscrisi, in functie de temele de discutie abordate si de interesele comune ale utilizatorilor .




ArhGORA, asa cum ii spune si numele, se vrea o agora virtuala a celor care utilizeaza acest portal. Acesta este elementul care il diferentiaza de restul site-urilor de gen din tara: creearea unei COMUNITATI ArhGORA. Prin sectiunea my place puteti sa va inregistrati rapid si sa intrati astfel in acesta comunitate; veti putea comenta, interactiona cu ceilalti utilizatori, puteti sa va creati un profil, puteti incarca documente sau lucrari proprii.


















In perioada 2-14 decembrie 2011 are loc editia a 5-a a anualei timisorene de arhitectura a_ta2011.
Principalul canal de mediatizare online a evenimentului este ArhGORA.
Evenimentele din cadrul anualei a_ta2011 le gasiti aici.
Proiectele participante la a_ta2011 le gasiti aici.
Le puteti consulta, descarca si comenta aici.


























 
Fiind in stadiul de conceptie, orice alte idei pentru creearea acestei platforme virtuale cat mai complexe si adaptate tuturor nevoilor unei comunitatii digitale a arhitectilor sunt asteptate cu interes la adresa media@de-arhitectura.ro .

ArhGORA – comunitate culturală digitală de arhitectură și arte conexe” este un proiect cultural finanțat de către Administrația Fondului Cultural Național. Initiatorul proiectului este s.c. Arhitekt Studio A s.r.l. (editor al revistei timisorene “de arhitectura “ si coorganizator al Anualei Timisorene de Arhitectura A_TA). Parteneri de proiect: Facultatea de Arhitectura din Timisoara din cadrul UPT, Filiala Nord Vest a Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Bihor a Ordinului Arhitectilor din Romania, Filiala Teritoriala Sibiu - Valcea a Ordinului Arhitectilor din Romania.


miercuri, 14 septembrie 2011

Expoziţia "Ochii Oraşului" la High School Gallery


Zilele Europene ale Patrimoniului ZEP2011

          In fiecare an, în septembrie, milioane de cetateni sunt invitati sa viziteze monumente istorice din întreaga Europa cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (ZEP), organizate la initiativa comuna a Consiliului Europei si a Uniunii Europene. Din 1992 si în România, Zilele Europene ale Patrimoniului ofera participantilor ocazia sa descopere nu numai monumente istorice protejate cât si situri sau zone mai putin cunoscute, care în mod obisnuit nu sunt accesibile publicului larg.

           Scopul evenimentelor ZEP este de a sensibiliza cât mai mulţi cetăţeni privind  cunoaşterea şi respectarea patrimoniului cultural. Publicul ţintă al evenimentelor ZEP este constituit din cetăţeni obişnuiţi, care au cunoştinţe comune despre monumentele istorice.







Tema din acest an este "moştenirea culturală din lemn".

In jurul nostru,
în sfera vieţii urbane, este o prezenţă discretă dar plină de caracter în detaliile unor cornişe, ale tâmplăriilor vechi sau ale porţilor masive din lemn.
Vă invităm să le descoperim împreună şi să nu mai trecem indiferenţi pe lângă ele.

Porţi şi uşi istorice - Indrumar pentru proprietari

Porti Si Usi Istorice - indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - Indrumar pentru proprietari

Ferestre istorice - indrumar pentru proprietari

vineri, 26 august 2011

BAB 2010 la Oradea (1-15 septembrie 2011)























 
 















      Expoziţia Concurs de Arhitectură Românească din cadrul Bienalei de Arhitectură Bucureşti 2010 va fi vernisată la Oradea joi, 1 septembrie, la ora 16:00, la Galeria de Arte Vizuale, strada Republicii, numărul 15. Vor fi prezentate proiectele înscrise şi nominalizate la BAB 10, iar programul de vizitare va fi de luni până duminică, în intervalul orar 10:00 -18:00.

      „Anii de boom economic care au precedat criza financiară au prilejuit construcţia de arhitectură contemporană de calitate, iar această perioadă de educare şi evoluţie s-a reflectat şi în lucrările apărute în ultimii doi ani, în care se manifestă apetenţa publicului pentru arhitectura modernă” apreciază arh. Constantin Goagea, director al revistei Zeppelin şi co-organizator al Bienalei de Arhitectură.
       Ediţia curentă a BAB10 a atras participarea a 215 proiecte, un număr record de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani. În concurs au participat atât lucrări realizate de arhitecţi români în alte ţări, precum Elveţia, Italia, Austria sau Belgia, cât şi lucrări realizate de arhitecţi din afara ţării pentru beneficiari din România. 
      Dintre cele 215 lucrări înscrise, în urma preselecţiei au fost acceptate în concurs 171 de lucrări, în creştere cu peste 30% comparativ cu ediţia precedentă, în care au concurat 122 de proiecte. „În România criza a fost mai puţin agresivă decât în alte pieţe, cum a fost Spania de exemplu, ţară în care s-au închis poate cele mai multe birouri de arhitectură” subliniază arh. Constantin Goagea. În România construirea nu a fost oprită atât de abrut, iar arhitecţii care au continuat să lucreze au acordat mai mult timp perioadei de concepţie şi de execuţie. Chiar dacă încă nu se poate spune că au apărut soluţii de arhitectură pentru vremuri de criză, arhitecţii au supravieţuit ca profesie şi au înţeles responsabilitatea lor în folosirea inteligentă a resurselor.
      În cadrul expoziţiei de la Oradea vor fi expuse lucrările nominalizate şi premiate. Catalogul BAB 10 care cuprinde toate lucrărilor înscrise în această ediţie, va putea fi achiziţionat de la expoziţie.



Câştigătorii Expoziţiei Concurs de Arhitectură Românească - BAB10:


Secţiunea 1 - Arhitectură < 1000 mp: “Casa Dincă, Borşa, Maramureş”, Birou: Studio SKBD, Autori:Tiberiu Bucşa, Ioana Pagu, Adriana Diaconu, Kim Attila


 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 













joi, 7 iulie 2011

Legea faţadelor

     Legea privind măsurile de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor, iniţiata de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a fost semnată de către preşedintele Romaniei in data de 5 iulie 2011. Proiectul de lege a fost adoptat în 28 iunie de Camera Deputaţilor, după ce fusese respins de Senat în 18 mai. Acesta prevede reabilitarea elementelor de construcţie de la nivelul faţadelor şi învelitorilor/teraselor care, prin nivelul avansat de degradare, “prezintă pericol public”.
textul legii : http://www.cdep.ro/proiecte/2011/300/60/0/pl513.pdf




        Reabilitarea revine în obligaţia deţinătorilor de orice fel ai clădirilor care prezintă grad înalt de degradare, aceştia urmând “din proprie iniţiativă” să demareze lucrările, cu finanţare proprie.
        Clădirile care fac obiectul legii vor fi evaluate de autorităţile locale, acestea urmând să notifice proprietarii asupra obligaţiilor ce le revin. Prevederile legii nu se aplică anumitor clădiri, precum cele expertizate tehnic şi încadrate în clasa I de risc seismic, cele reabilitate termic şi cele clasate sau în proces de clasare ca monumente istorice.
        Proprietarii de clădiri notificaţi cu privire la obligaţiile lor vor trebui să decidă realizarea măsurilor, să asigure sursa de finanţare, să contracteze proiectarea şi executarea lucrărilor. Actul prevede şi măsuri “de protecţie socială", astfel încât primarul poate propune Consiliului Local preluarea parţială sau integrală a cheltuielilor aferente lucrărilor de intervenţie dacă proprietarii dovedesc că realizează lunar venituri medii nete pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie.


joi, 30 iunie 2011

Oradea în "Dilema Veche" :

 

Oradea împachetată

 

Christo este numele sub care cuplul de artişti contemporani Christo Vladimiroff Javacheff şi Jeanne-Claude Denat de Guillebon şi-au semnat opera comună. Operă care constă în propunerea unor percepţii noi şi insolite a unor peisaje şi edificii, uneori unele foarte cunoscute. Cuplul care, conform spuselor unor critici de artă, „ambalează geografia şi istoria“, a devenit celebru prin obiectele împachetate. Una dintre cele mai cunoscute realizări semnate Christo fost cea legată de palatul Bundestag-ului din Berlin. Construcţia care a adăpostit, începînd cu 1894 şi pînă la incendiul istoric din 1933, lucrările parlamentului german, a fost preluată de Bundestag după mutarea capitalei Republicii Federale Germane la Berlin. Un arhitect celebru, Sir Norman Foster, a fost cel care a proiectat restaurarea palatului. În 1995, timp de două săptămîni, şantierul a devenit punctul de interes al berlinezilor şi al turiştilor atraşi de evenimentul artistic anunţat: palatul fusese transformat de Christo într-un imens pachet, înfăşurat în falduri din material (aparent) textil. Amintirea vîlvei făcute în 1995 mi-a fost împrospătată de recenta vizită făcută la Oradea.
            Cînd vezi plasele de construcţii ce îmbracă imobilele de raport sau palatele publice ridicate acum mai bine de o sută de ani în Oradea te gîndeşti, în primul moment, la o intensă activitate de conservare şi restaurare. Plimbîndu-te pe străzile Republicii, Moscovei, Patrioţilor sau Iosif Vulcan eşti, la prima vedere, înconjurat de frumoase, spectaculoase clădiri eclectice, Sezession sau Art Deco, în curs de restaurare a faţadelor. Abia la o privire mai atentă descoperi că plasele de construcţii, ce-ţi dădeau impresia unor şantiere, sînt de fapt doar protecţii ale trecătorilor împotriva situaţiei, relativ frecvente, de desprindere a bucăţilor din tencuiala şi decoraţia istorică. Este ca şi cum Christo s-ar fi oprit pentru o multiplă instalaţie la Oradea.
            Oscilezi între sentimente diverse: între a aprecia grija administraţiei locale pentru viaţa şi sănătatea locuitorilor şi vizitatorilor, sau a te întrista de soarta unui oraş care nu poate face pe moment mai mult decît să-şi bandajeze rănile deschise. Te interesezi dacă nu cumva această împachetare anunţă o iminentă operaţiune de restaurare, cu speranţa că vei afla că s-au găsit fonduri şi voinţe de a recupera splendoarea (în parte) pierdută a oraşului din epoca 1900.
            Din păcate, nu este aşa: iniţiativa Primăriei de a porni un program de restaurare a faţadelor Centrului Istoric a fost contestată de prefectură şi respinsă de justiţie. Realizezi că, în absenţa unei modificări majore în relaţia dintre puteri (locală, executiv şi justiţie), pentru mult timp de acum înainte frumoasele detalii Sezession, ce au făcut faima arhitecturii orădene, nu vor putea fi admirate decît în albumele de artă. Cu această frustrare în suflet, te mulţumeşti cu a te bucura de ce se poate încă vedea sau fotografia, într-un amalgam de detalii de tîmplărie istorică, încă păstrate, şi termopan, de feronerie elegantă şi antene parabolice. Şantierul încheiat al restaurării Teatrului Naţional şi cel – în derulare – al restaurării Cetăţii îţi dau speranţa că, dacă conflictele generate de politic se vor stinge sau măcar de-fundamentaliza, se vor găsi şi pentru patrimoniul epocii moderne o soluţie, dar şi capacităţile profesionale şi tehnice care să o potenţeze.  Pînă atunci, în fiecare zi, eficiente echipe de alpinişti utilitari mai împachetează o faţadă, într-o activitate ce poate constitui simbolul trist al stării patrimoniului construit în România: bandajarea monumentelor istorice.


Sergiu Nistor este conferenţiar la Universitatea de Arhitectură şi Urbanism „Ion Mincu“ din Bucureşti şi preşedinte al ICOMOS România.

sursa : http://www.dilemaveche.ro/sectiune/bordeie-obiceie/articol/oradea-impachetata

sâmbătă, 18 iunie 2011

Ron van Oers (UNESCO World Heritage Centre) despre Oradea

D-l prof.dr.Ron van Oers este Director Programe de Dezvoltare UNESCO- WHC; Director al Institutului Patrimoniului Mondial pentru Pregătire şi Cercetare în Asia şi Regiunea Pacifică http://whc.unesco.org/en/333/action=detail&order=1430

A fost prezent săptămâna trecută la Oradea in cadrul Conferinţei Internaţionale <Patrimoniu urban, diversitate culturală şi dezvoltare durabilă> http://www.ebihoreanul.ro/stiri/bihor-1-41/primaria-organizeaza-o-conferinta-internationala-despre-patrimoniul-oradiei--95100.html

In urma acestei vizite dr. Ron van Oers a inclus Oradea în prezentarea pe care a avut-o la Conferinţa Internaţională <Abordări în intervenţiile asupra patrimoniului arhitectural al secolului 20> organizată de către Scoala Tehnica Superioară de Arhitectură din Madrid.http://www.madrid2011.eu.com/eng/




joi, 16 iunie 2011

Dezbatere in cadrul campaniei "Feţele pierdute ale oraşului"




Vă invităm la această dezbatere în încercarea noastră de a provoca discuţii, de a găsi soluţii viabile, de a implica toţi actorii urbani ai acestui oraş.

sâmbătă, 11 iunie 2011

Ghid de bune practici in reabilitarea clădirilor din Centrul Istoric - Oradea




Alte materiale :

Paletar de culori pentru faţadele din cadrul ansamblului urban Centrul Istoric Oradea
      http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/paletar_culori.pdf
Lista monumentelor din Oradea :
      http://arhitectsef.oradea.ro/pdf/lista_monumente.pdf

joi, 9 iunie 2011

Ghiduri GTZ privind restaurarea şi reabilitarea tâmplăriilor vechi


Vernisajul expoziţiei "ochii oraşului"


Un prim eveniment al campaniei "Feţele pierdute ale oraşului" este expoziţia fotografică "ochii oraşului" în cadrul căreia prezentăm tâmplăriile (ferestre, porţi de acces), punem în antiteză vechiul şi noul şi scoatem în evidenţă valoarea celor vechi.

Vernisajul a avut loc in data de 08. 06. 2011 - ora 17
Galeria de Arte Vizuale din Oradea
str. Republicii nr.15

Expoziţia va fi deschisă între 08. – 18. 06. 2011



marți, 7 iunie 2011

Campania "Fețele pierdute ale orașului"


Scopul principal al campaniei este recuperarea identității culturale a orașului vechi , păstrarea și transmiterea acestei moșteniri generațiilor viitoare.

Pe lângă aspectul păstrării patrimoniului ca factor de identitate, originalitate și specific local al unei comunități, el este o premisă pentru dezvoltarea turismului cultural, o resursă importantă a dezvoltarii durabile a orașelor.

Zona centrala a orașului Oradea cuprinde un numar de 77 de monumente de arhitectură din diferite epoci . Pe lângă acestea sunt multe alte clădiri , cu arhitecți și meșteri anonimi , cu istorii pierdute, dar care intregesc și dau coerență ansamblului. Fiecare dintre ele contribuie la farmecul și armonia imaginii unitare prin proporții, detalii, materiale, culori , texturi.

Intervențiile necontrolate, chiar și de detaliu, ce continuă și în prezent, riscă sa compromita «imaginea poetică a ansamblului orașului istoric».

Dintr-o lipsă totală de informații despre istoria și arhitectura acestui oraș, despre regulile de reabilitare a unei case vechi,  din lipsa reglementarilor și a controlului lor, fondul construit se degradează continuu . Reabilitarea termică este cel mai distructiv proces ; in 10 ani s-a distrus mai mult decat in ultimul secol .
Se rad și se pierd decorațiuni originale a căror tehnică este aproape pierdută.
Se folosesc :
 - tencuieli de la supermaket , improprii pentru casele vechi care au nevoi speciale ;
 - vopsele in culori neon ce agresează retina;
 - termopane din plastic in locul tâmplariilor originale atent lucrate pe vremea cand oameni "aveau timp pentru detalii";
 - porți din fier forjat in locul celor masive de lemn in timp ce dispar feronerii vechi Art Nouveau ;
 - firme kitch intr-o ramă obligatorie secession dar care nu are nimic de-a face cu respectabilul stil.

Se impune perfecționarea instrumentarului de consultanță, control și de ocrotire a clădirilor din zona centrului istoric , prioritare fiind urmatoarele direcții:
- folosirea în cazul fiecarei activități de restaurare a unor tehnici de lucru și materiale de construcții tradiționale și păstrarea materialelor originale în cea mai mare măsură posibilă;
- tratarea adecvată a fațadelor mergând de la păstrarea și restaurarea tencuielilor și a tâmplăriilor tradiționale, până la elemente de reclamă reținute și proiectate în funcție de specificitatea fațadei;
- păstrarea peisajului acoperișurilor tradiționale, cu volumetria, structura șarpantei și detaliile (materiale, culori).

Cel mai important aspect pe care trebuie să-l conștientizam cu toții (cetăteni, administratie, proiectanți) este că patrimoniul construit nu ne aparține ci este o prețioasă moștenire de la înaintași , iar nouă doar ne-a  venit rândul lor sa îi purtăm de grijă.


 "...in noi trăiesc casele pierdute pentru totdeauna! In noi, ele insistă să trăiască, de parcă ar aștepta de la noi un supliment de ființă."  ( <Poetica spațiului>  Gaston Bachelard )

marți, 12 aprilie 2011

Relatia arhitectului cu orasul este indispensabila

Arh. Serban Tiganas, Presedintele Ordinului Arhitectilor din Romania, vorbeste intr-un interviu acordat site-ului  www.constructionnews.ro,  despre rolul arhitectului in schimbarea la fata a arhitecturii urbane romanesti.

Reporter: Cum vedeti relatia arhitectului cu orasul?

Arh. Serban Tiganas: Orasul este facut din arhitectura, oameni si relatii, interactiuni. Atunci cand toate acestea nu sunt acordate, cand dilutia e prea mare sau din contra, presiunile sunt sufocante, starea de oras, calitatea de oras nu este atinsa sau se pierde prin dezagregare. Relatia arhitectului cu orasul e diversa, depinzand de arhitect si de oras. Sunt arhitecti care simt orasul, care stiu sa isi aseze constructiile noi cu sens peste straturile deja acumulate sau care intuiesc o directie pentru viitor, dar sunt si arhitecti care lucreaza in oras in formule ultraliberale, de tip tot ceea ce nu este interzis este permis... sau chiar fortand limitele permisului, acolo unde acesta este vag sau unde se pot casca brese spre derogare. La fel si orasele: sunt dintre ele care au o constiinta si un discernamant al valorilor acumulate din care sunt constituite, macar in anumite zone si sunt orase care nu mizeaza pe arhitectura sub presiunea obsesiilor de tot felul: obsesiile edilitare, obsesiile de dezvoltare, obsesiile festiviste, cele ale intrarii in istorie cu orice pret, dar nu cu pretul valorilor profunde, durabile. Relatia arhitectului cu orasul este indispensabila, inevitabila omniprezenta, dar se exprima printr-o negociere in care arhitectul se afla la mijloc, discutand cu clientul si cu orasul in acelasi timp. Cel mai interesant e cand clientul e orasul insusi, dar atunci, paradoxal, orasul nu recurge la arhitect de cele mai multe ori, din nesabuinta specifica noilor detinatori de putere si in consecinta, pentru cele mai importante situatii, cele care marcheaza spatiul public, orasul nu are relatii cu arhitectul.

Reporter:Este posibila o schimbare la fata a orasului romanesc in urmatorii ani?

Arh. Serban Tiganas:
Pana la schimbarea la fata e necesara schimbarea in profunzime. Pielea e doar expresia sanatatii interioare. Asta insemna schimbarea oamenilor, relatiilor si arhitecturii. Credeti ca se poate asa ceva in anii urmatori? Eu cred ca da, dar nu vorbim de ani ci de zeci de ani. Bineinteles ca schimbarile sunt continue, se produc si acum, dar pana la a ajunge la alte dominante vizibile, la schimbarea de caracter, drumul e lung si complex si nu am constatat optiuni ferme ale edililor sau ale societatii in acest sens. Cred ca orasele romanesti nu se vor schimba la fata toate si deodata. Cred ca pasii vor fi foarte diferiti, de la caz la caz si mai ales acolo unde se „aliniaza astrele” in mod benefic, adica acolo unde, revenind la intrebarea anterioara, arhitectul va avea o relatie buna cu orasul.

Reporter: Care este de fapt rolul arhitectului?

Arh. Serban Tiganas:
Intrebarea aceasta e foarte importanta, dar m-as fi bucurat daca nu ar fi fost pusa, sa se stie foarte bine, peste tot in profunzimile mediilor sociale care este rolul arhitectului. Societatile evoluate stiu exact care e rolul arhitectului. Romanii nu stiu. Multi care stiu incearca sa diminueze acest rol, ca sa poata opera in voie spre profitabilitatea afacerilor cu spatii construite. Rolul arhitectului este acela de a realiza la fiecare edificare un echiibru creativ intre tot ceea ce conteaza pentru spatiul construit si peisajul cu care interfereaza. Arhitectul este coordonatorul  calitatii arhitecturii, care se face in procese complexe in care multitudinea elementelor trebuie concertata. Arhitectul mai este, sau ar trebui sa fie si garantul competentei acestei coordonari sub o viziune coerenta. E chiar atat de greu de inteles ca nu e suficient sa luam un betisor in mana si sa ne asezam pe podiumul din fata orchestrei in care fiecare instrumentist isi stie si instrumentul si partitura, pentru ca ceea ce se va canta sa fie coerent si armonios? Nici asta nu se poate explica in cateva randuri, daca in calitate de cititorii nu suntem educati sa intelegem arhitectura ca o parte fundamentala a vietii, a calitatii ei.

miercuri, 6 aprilie 2011

M A N I F E S T

      Dorim să ne poziţionăm şi să ne justificăm acţiunile şi demersurile noastre prin chiar ideile şi modul de gândire care au dus la coagularea şi apariţia acestui grup.
     Consideram ca este necesară schimbarea percepţiei pe care o are societatea faţă de aceasta breaslă şi faţă de arhitectură în general. Lipsa unei minime educaţii estetice şi vizuale în sistemul de învaţământ românesc , lipsa arhitectului ca om de cultură în spaţiul public, tratarea acestei meserii de către marea majoritate a arhitecţilor strict ca un business aducător de venituri materiale... toate acestea au dus la o anulare a rolului arhitectului în viaţa socială, culturală şi administrativă a cetaţii, la transformarea lui într-un personaj exclusiv birocratic - “cel de care ai nevoie doar pentru autorizaţia de construire”. În percepţia generală a societăţii el este o verigă necesară doar pentru a obţine o hârtie, în rest inutilă ... întocmirea unui proiect este doar un alt sistem care îi stoarce de bani şi îi opreşte prea mult timp din avântul lor investiţional ; şi atunci de ce ar plăti mai mult când exact la fel arată formularul de autorizaţie indiferent la ce arhitect ar merge?
      Arhitectura este o noţiune abstract
ă; pentru unii există valoare doar în patrimoniu dată de vechime şi de grija cu care s-a lucrat atunci... cum nu suntem în stare să reproducem aceste valori, ne ramane non-valoarea actuală... căci nimic de valoare nu se propune în loc. Până când nu vom veni cu alternative, până când nu le vom arăta ca se poate construi şi altfel, până când nu vom demonstra că ne merităm locul în randul elitelor culturale , până când nu ne vom educa viitorii beneficiari … nu vom fi trataţi asa cum ne inchipuim noi ca merităm şi proiectul de arhitectură nu va fi privit ca un act de creaţie şi nici remunerat ca atare.
       Nu v-aţi pus niciodată
problema de ce în oraşul nostru munca unui designer este privită având un statut mai elevat decât cea a unui arhitect şi implicit remunerată mai bine ? (şi nu au nici un “ordin” , organizaţie sau lege care să le apere interesele)... pentru că în mentalul colectiv un proiect de amenajare interioară necesită mai multa imaginaţie şi creativitate decât obţinerea unei autorizaţii de construire.
      Da, probabil suntem tineri
şi naivi, probabil unul...doua...zece evenimente culturale nu vor schimba prea multe în jurul nostru, dar este un inceput necesar, este singura cale pe care o vedem şi singurul model care ar putea funcţiona.
Toate celelalte căi au dat gres : cea legislativă
de impunere a unui tarif minim a fost incercată in perioada 2003-2004 şi a trebuit anulată datorită legii liberei concurenţe; instanţa morala la care apelezi când e vorba de preţurile de dumping este cel puţin “infantilă” in mediul concurenţial actual.
      Am ajuns la concluzia c
ă ne ramâne doar calea demonstrării valorii arhitecturii de calitate şi insinuarea prin orice mediu posibil în mintea celui de pe stradă că arhitectura este o artă şi dacă vrei întradevăr un lucru de calitate acesta vine cu o valoare intrinsecă pe care un proiect de 3euro/mp nu ţi-o poate oferi. … sau trecând în alt registru atunci când îţi alegi arhitectura casei să ai grijă să nu te alegi cu o “manea”.

luni, 4 aprilie 2011

Vernisaj a_ta 2010 la Oradea







Va invitam la expozitia anualei timisorene de arhitectura pana la 15 aprilie 2011 la Galeria de Arte Vizuale de pe str. Republicii nr.15.

joi, 24 martie 2011

A_TA...la Oradea

Anuala timisoreana de arhitectura a_ta 2010 va fi prezentata in cadrul unei expozitii la Galeria de Arte Vizuale din Oradea. Mai multe detalii ... in curand.